- Marele Premiu de Formula 1™ al Braziliei e online exclusiv în AntenaPLAY! Vezi cursele în perioada 1 - 3 noiembrie 2024!
- Hai la masă, România! Noul sezon Chefi la Cuțite începe din 17 noiembrie, numai pe Antena 1 și în AntenaPLAY
Femeile dintr-un trib indian marchează într-un mod inedit începutul vieții de adult. Acestea sunt tatuate și își pun dopuri mai în nas, o practivă veche de zeci de ani.
Tribul Apatani, trăiește într-un sat mic din Valea Ziro, din India, iar tradiția tatuări și punerea dopurilor în nasul femeilor datează din 1970. Se credea că această practică era folosită pentru a ține la distanță prădătorii, care atacau locuințele și răpeau femeile.
UNESCO a propus ca valea Apatani să fie inclusă ca patrimoniu mondial pentru modul său „extrem de înalt de productivitate" și „unic" de conservare a ecologiei. Sistemul lor de cultivare a orezului umed și sistemul de agricultură sunt extinse chiar și fără folosirea animalelor de fermă sau a mașinilor.
Au două mari festivaluri - Dree și Myoko. În luna iulie, festivalul agricol din Dree este sărbătorit cu rugăciuni pentru o recoltă bogată și prosperitate pentru întregul trib. Paku-Itu, Daminda, dansul Piree, etc., sunt principalele programe culturale realizate în cadrul festivalului. Myoko este un festival pentru a sărbători prietenia, sărbătoare similară cu cea a zilei de prietenie modernă, dar spre deosebire de cea din urmă care durează doar o zi, aceasta este sărbătorită aproape o lună, de la sfârșitul lunii martie până la sfârșitul lunii aprilie.
Tribul Apatani, are o civilizație distinctă, cu practici sistematice de utilizare a terenurilor și cunoștințe ecologice tradiționale bogate în gestionarea și conservarea resurselor naturale, dobândite de-a lungul secolelor prin experimentări informale.
Tribul este cunoscut pentru cultura lor plină de culori, cu diverse festivaluri, desene complicate, proiectele de artizanat din trestie și bambus și consiliile tradiționale din sat numite bulyañ. Acest lucru a făcut din Valea Ziro un exemplu bun al unui peisaj cultural viu în care omul și mediul au existat armonios împreună într-o stare de interdependență, chiar prin schimbarea timpurilor, o astfel de coexistență fiind cultivată de sistemele vamale tradiționale și de credințele spirituale.
