David Hole cerceta terenul din Parcul Regional Maryborough cu un detector de metale când a făcut o descoperire inedită, conform Science Alert.
Acesta a găsit o piatră roșiatică foarte grea, prinsă într-o argilă galbenă. Dat fiind că Maryborough se află în regiunea Goldfields, unde în secolul al XIX-lea era o adevărată goană după aur, suspiciunea lui David putea să fie cât se poate de adevărată.
David Hole credea că a găsit o pepită de aur, însă a descoperit ceva și mai valoros
Ajuns acasă, a încercat tot felul de metode pentru a o deschide pentru a da de pepita de aur. În ciuda fierăstrăului folosit, polizorului unghiular, burchiului, acidului și chiar barosului, piatra nu s-a deschis.
Pepita de aur i-a fost refuzată, mai ales că piatra găsită de el era de fapt un meteorit foarte rar.
„Avea acest aspect sculptat, cu gropițe. Se formează atunci când trec prin atmosferă, se topesc la exterior, iar atmosfera îi sculptează”, a declarat, în 2019, geologul Dermot Henry de la Melbourne Museum Dermot Henry pentru o publicație autraliană.
David Hole a dus descoperirea la Muzeul Melbourne pentru a putea fi identificată, dat fiind că nu a reușit să o deschisă.
Inițial, Henry a fost sceptic. O mulțime de oameni aduc pietre la muzeu crezând că sunt meteoriți. După o experiență de 37 de ani de muncă în muzeu, doar două pietre aduse de oameni s-au dovedit a fi meteoriți. Piatra lui David este una dintre ele.
„Dacă ai vedea o piatră pe Pământ ca aceasta și ai ridica-o, nu ar trebui să fie atât de grea”, a mai adăugat și geologul Bill Birch, de la Muzeul din Melbourne.
Ce spun oamenii de știință despre meteoritul descoperit de David Hole
S-a publicat chiar și o lucrare științifică despre meteoritul în cauză, vechi de 4,6 miliarde de ani. Acesta a fost numit Maryborough, precum numele orașului în apropierea căruia a fost găsit.
Meteoritul Maryborough cântărește 17 kilograme și are în compoziție un procent ridicat de fier. Potrivit specialiștilor asta arată că este o condrită obișnuită H5. Din meteorit a putut fi tăiată o felie mică cu ajutorul unui fierăstrău cu diamant. Astfel s-au putut observa și micile picături de minerale metalice cristalizate, numite condruli.
„Meteoriții oferă cea mai ieftină formă de explorare spațială. Ei ne transportă înapoi în timp, oferind indicii despre vârsta, formarea și chimia sistemului nostru solar (inclusiv a Pământului)”, a explicat Henry.
„Unii oferă o privire asupra interiorului profund al planetei noastre. În unii meteoriți, există «praf de stele» chiar mai vechi decât sistemul nostru solar, care ne arată cum se formează și cum evoluează stelele pentru a crea elementele din tabelul periodic.
Alți meteoriți rari conțin molecule organice, cum ar fi aminoacizii, elementele constitutive ale vieții”, a mai adăugat el.
Cercetătorii nu știu încă de cât timp se află meteoritul pe Pământ, nici de unde provine, însă au câteva ipoteze.
„Acest meteorit special provine cel mai probabil din centura de asteroizi dintre Marte și Jupiter și a fost împins de acolo de unii asteroizi care s-au ciocnit între ei, iar într-o zi s-a izbit de Pământ”, a declarat Henry.
De asemenea, datarea cu carbon îi face pe cercetători să creadă că meteoritul se află pe planeta noastră de 100 până la 1.000 de ani. Cum între 1889 și 1951 au avut loc mai multe observații de meteoriți, ei consideră că ar putea corespunde cu sosirea sa pe Pământ.
Oamenii de știință susțin faptul că meteoritul din Maryborough este mult mai rar decât aurul. Astfel că este și mult mai valoros, pentru știință. Acesta este unul dintre cei 17 meteoriți înregistrați de-a șungul timpului în statul australian Victoria.
Totodată acest meteorit este a doua cea mai mare masă condritică, după un specimen imens de 55 de kilograme, identificat în 2003.
„Acesta este doar cel de-al 17-lea meteorit găsit în Victoria, în timp ce au fost găsite mii de pepite de aur. Dacă ne uităm la lanțul evenimentelor, este destul de, ați putea spune, astronomic faptul că a fost descoperit”, declară Henry.
