Ce mister! Un regiment întreg a dispărut într-un nor! ”Fie i-a luat un OZN, fie au intrat într-un univers paralel!”

• Marele Premiu de Formula 1™ al Braziliei e online exclusiv în AntenaPLAY! Vezi cursele în perioada 1 - 3 noiembrie 2024!
• Hai la masă, România! Noul sezon Chefi la Cuțite începe din 17 noiembrie, numai pe Antena 1 și în AntenaPLAY

Pe 28 august 1915, în cadrul luptelor din Peninsula Gallipoli, din Primul Război Mondial, Regimentul Norfolk, format din 36 de oameni, dispare, efectiv, într-un nor. ”Totul s-a petrecut în 45 de minute”, au spus martorii. La finalul conflagrației, britanicii își cer prizonierii. ”Ce prizonieri?”, se apără turcii. Prin anii 60 se trage concluzia: ori au fost luați de un OZN, ori au intrat într-un univers paralel

Suntem în Primul Război Mondial, în Peninsula Gallipoli, partea europeană a Turciei. Imperiul Otoman și cel Rus se duelează. Este momentul în care englezii consideră că e bine să pună presiune pe trupele otomane, angrenate, deja, în bătăliile cu trupele rusești. Pe 21 aprilie 1915, o forță comună, compusă din soldați britanici și francezi, debarcă în Dardanele. Opt zile se dau lupte crâncene. Conform unelor date, mor 150.000 de soldați din Albion, francezi, canadieni, australieni ori sud-africani, în timp ce turcii pierd ”doar” 20.000, într-o campanie în care se remarcă viitorul erou național, Mustafa Kemal ”Ataturk”.

Al 5-lea batalion al Regimentului Norfolk a plecat din Liverpool, la bordul navei ”Aquitania”, pe 30 iulie 1915, spre Turcia. Aceasta este ultima poză ”trasă” înainte de dispariție

Pentru că la acea vreme Marea Britanie stăpânea un imperiu colonial imens, fuseseră create regimente speciale spre a menține ordinea în diferitele colțuri ale lumii. Regimentul Regal Norfolk apăruse pe la 1881, iar înainte de startul Primului Război Mondial era format din două grupe de armată regulată și din trei corpuri teritoriale, dintre care unul era alcătuit, exclusiv, din cicliști.

Zona în care se crede că au dispărut cei 36 de ostași

Pe 28 august 1915, Regimentul Norfolk - în componența căruia intrau, la acea dată, soldați profesioniști englezi, voluntari canadieni și neo-zeelandezi, primește ordinul de a ataca la primele ore ale dimineții. La comandă este Sir Horace George Proctor-Beauchamp, un vechi militar, ce se trăgea dintr-o familie faimoasă în Anglia. Turcii dețin o poziție importantă - Dealul 60 - iar aceasta trebuie cucerită. Se pleacă la atac. Este momentul în care, din senin, apar, brusc, ceea ce maratorii oculari - mii - aveau să descrie drept opt ”nori” ciudați, de formă alungită, ”ca o pâine de culoare gri-metalică”. Soldații britanici, dar și cei turci, urmăresc, stupefiați, ”specacolul”, în timp ce Regimentul Norfolk continuă marșul. Mai mult, ostașii se pregătesc chiar de un atac la baionetă. Norii ”merg” cu ei, sunt fix deasupra britanicilor! Căpitanul Frederick Reichard, singurul ofițer englez cu prezență de spirit, notează: “Pe masura ce baietii nostri se apropiau de cota detinuta de turci, au inceput cu totii sa-si pregateasca armele si mastile de gaze. Atunci am observat cu totii unul dintre ciudatii nori ce isi schimba consistenta, devenind parca metalic. Ei bine, acest nor a inceput sa coboare incet deasupra zonei spre care se indreptau baietii nostri. Nici acum nu-mi pot explica de ce soldatii Majestatii Sale pareau a merge ca si cum nu vedeau nici fenomenele de deasupra lor, nici norul metalic care se apropia de ei. Deodata norul a parut ca isi schimba compozitia, devenind cumva difuz si prafos. Incet, a inceput sa se aseze deasupra camarazilor nostri pana cand acestia care au marsaluit direct catre el. Nu ne venea sa credem ca suntem martori la asa ceva”.

INFORMARESetările tale privind cookie-urile nu permit afișarea conținutului din această zonă. E necesar să accepți cookie-urile social media pentru afisarea acestui tip de conținut. Modifică setările

În momentul în care ”norul” ajunge fix deasupra Regimentului Norfolk, își mărește dimensiunile. Cele ”opt bucăți de vată”, se unesc, devin un tot de peste 500 de metri lungime și 200 înălțime. Timp de 45 de minute, soldații mărșăluiesc în ”interiorul” său. Apoi, se ridică și dispare!. 20 de soldați și 16 ofițeri - efectivul din acel moment al Regimentului Norfolk, dispar și ei! Toți! Fără urmă!

Primul Război Mondial se termină, oficial, pe 11.11.1918, la ora 11. Vine timpul schimbului de prizonieri. Primul lucru cerut de către Imperiul Britanic guvernului turc este eliberarea soldaților și ofițerilor din Regimentul Norfolk. ”Ce prizonieri?”, se apără otomanii. Englezii nu pot da crezare rapoartelor propriilor ofițeri cu privire la incidentul de la Gallipoli. Turcii neagă că ar deține prizonieri și, de asemenea, afirmă că nu i-a executat. Este momentul în care încep să apară primele întrebări. O echipă mixtă, formată din ofițeri, polițiști și agenți britanici și turci, începe cercetarea împrejurimilor Golfului Suvla. Se trece la anchetarea martorilor, din ambele tabere. Totul este în zadar. Nimeni nu știe nimic, și, ceea ce este și mai curios, nu se găsește ceva palpabil: norul a înghițit regimentul! După cel de-al Doilea Război Mondial, prin 1960, cercetările sunt reluate. Specialiștii nu pot admite că 36 de oameni au dispărut într-un nor. Doi experți în domeniu - Brisley Le Poer Trench, un eminent ufolog, și Jaques Vallee, informatician și astronom - sunt trimiși în Turcia. O jumătate de an studiază documente, merg la fața locului. Concluzia lor? ”Fie i-a luat un OZN, fie au intrat într-un univers paralel!” Firesc, sunt greu de crezut, dar, până astăzi, nimeni nu are o explicație concretă, iar oamenii continuă să vorbească despre ”misterioasa dispariție a Regimentului Norfolk”.

Sursa: Descoperă