Preşedintele Klaus Iohannis a afirmat, în intervenţia avută la a 74-a sesiune a Adunării Generale a ONU, că în regiunea noastră continuă "acţiuni deliberate care vizează subminarea securităţii". "Centura de conflicte nerezolvate din jurul Mării Negre - care are importanţă strategică pentru securitatea transatlantică - rămâne o sursă importantă de instabilitate, afectând cooperarea regională şi securitatea internaţională în ansamblul său. Prezenţa militară pe teritoriile altor ţări, fără consimţământul acestora, militarizare, gesturi agresive, ameninţări de utilizare a forţei şi folosirea tacticilor hibride pentru a submina stabilitatea internă reprezintă dezvoltări îngrijorătoare şi trebuie respinse de noi toţi", a spus el.
"Odată cu căderea oribilului regim comunist, acum 30 de ani, ţara mea a pornit pe drumul spre o nouă eră a libertăţii, democraţiei şi prosperităţii. Cortina de Fier a fost înlocuită de hotărârea noastră puternică de a ne re-alătura familiei de valori occidentale şi de a interacţiona deschis cu restul lumii, în baza respectului profund pentru principiile democratice şi statul de drept la nivel internaţional. Astăzi, suntem – cu toţii – profund interconectaţi prin guvernanţa multilaterală şi, mai mult ca oricând, trebuie să apreciem spiritul autentic de cooperare pe care Organizaţia Naţiunilor Unite l-a promovat întotdeauna şi care este indispensabil în găsirea de soluţii eficiente la provocările internaţionale", a afirmat Klaus Iohannis, în intervenţia avută în cadrul dezbaterilor generale ale celei de-a 74-a sesiuni a Adunării Generale a Organizaţiei Naţiunilor Unite, la New York.
El a spus că a 75-a aniversare a Organizaţiei Naţiunilor Unite, în 2020, este o oportunitate ca Organizaţia să îşi intensifice eforturile de punere în aplicare a pachetului ambiţios de reformă al Secretarului General al ONU, de a moderniza Organizaţia, adăugând că se poate conta pe România şi pe angajamentul său activ în realizarea acestor eforturi ambiţioase.
Iohannis a declarat că schimbările climate reprezintă, fără îndoială, o provocare globală - de la penuria de apă şi insecuritatea alimentară, până la creşterea nivelului mărilor şi oceanelor.
"Nici România, din păcate, nu a fost ocolită de efectele adverse ale schimbărilor climatice. Dar am venit la această sesiune a Adunării Generale cu speranţă şi responsabilitate. Speranţa că nu este prea târziu să avem o planetă sigură şi unde mediul este protejat pentru copiii noştri şi responsabilitatea de a întreprinde măsuri concrete pentru a îndeplini angajamentele luate prin Acordul de la Paris şi prin regulile convenite la Katowice, inclusiv prin continuarea eforturilor de a limita creşterea temperaturii globale la 1,5 grade Celsius peste nivelul preindustrial", a spus şeful statului.
Potrivit acestuia, Strategia Naţională a României privind Schimbările Climatice a fost concepută cu scopul de a forma o economie rezistentă la schimbările climatice, cu emisii reduse de dioxid de carbon, capabilă să integreze politicile climatice printr-o creştere economică inteligentă.
"Obiectivul nostru este să ajungem, până în 2050, la o societate în care politicile economice, sociale şi de mediu sunt interconectate şi concepute pentru a asigura o dezvoltare durabilă, standarde de viaţă ridicate şi o calitate crescută a mediului înconjurător", a afirmat Iohannis.
El a adăugat că promovarea agendei Uniunii Europene privind schimbările climatice a fost, de asemenea, o prioritate pentru România în timpul mandatului său de Preşedinţie a Consiliului UE.
"Tranziţia la o economie neutră din punct de vedere climatic a fost intens dezbătută în cadrul UE, iar strategia pe termen lung a UE privind schimbările climatice urmează să fie finalizată în curând. În acelaşi timp, România a răspuns apelului Secretarului General de a demara iniţiative naţionale în nouă domenii concrete, cu potenţial de a reduce emisiile de gaze cu efect de seră şi a intensifica, la nivel global, acţiunile vizând adaptarea şi rezilienţa", a spus Iohannis.
El a mai spus că adaptarea la efectele negative ale schimbărilor climatice şi atenuarea acestora fac parte din strategia mai amplă de dezvoltare durabilă la nivel naţional şi global, menţionând că în România, un document strategic cu acest obiect lansat anul trecut – Strategia Naţională pentru Dezvoltarea Durabilă a României 2030 – va ghida acţiunea pe acest palier pentru următorii 12 ani.
Potrivit lui Iohannis, strategia reflectă aşteptările societăţii noastre şi identifică politicile necesare pentru îndeplinirea celor 17 Obiective de Dezvoltare Durabilă. Înfiinţarea de nuclee de dezvoltare durabilă în cadrul administraţiei şi crearea unei coaliţii a societăţii civile pentru dezvoltare durabilă reprezintă doar câteva instrumente pentru a amplifica eforturile noastre naţionale în acest domeniu.
Klaus Iohannis a afirmat că dezvoltarea şi securitatea sunt interconectate, însă abordarea bazată pe legătura dintre securitate-dezvoltare poate să nu fie suficientă pentru a răspunde provocărilor de securitate, deoarece acestea pot avea origini care nu se limitează la dimensiunea de dezvoltare.
"Din păcate, continuăm să asistăm, în regiunea noastră, la acţiuni deliberate care vizează subminarea securităţii. Centura de conflicte nerezolvate din jurul Mării Negre - care are importanţă strategică pentru securitatea transatlantică – rămâne o sursă importantă de instabilitate, afectând cooperarea regională şi securitatea internaţională în ansamblul său. Prezenţa militară pe teritoriile altor ţări, fără consimţământul acestora, militarizare, gesturi agresive, ameninţări de utilizare a forţei şi folosirea tacticilor hibride pentru a submina stabilitatea internă reprezintă dezvoltări îngrijorătoare şi trebuie respinse de noi toţi", a spus el.
Potrivit lui Iohannis, "România rămâne un susţinător puternic al ordinii internaţionale multilaterale bazate pe reguli, construită în jurul Organizaţiei Naţiunilor Unite, care reprezintă cea mai bună speranţă a noastră de a gestiona astfel de provocări. Eficacitatea acestei ordini internaţionale depinde, însă, de disponibilitatea tuturor statelor membre ONU de a se angaja în găsirea de soluţii multilaterale durabile, în conformitate cu valorile fundamentale ale ONU".
"România rămâne ferm angajată să acţioneze în acest sens, ca pilon de stabilitate în regiune, şi am susţinut constant eforturile ONU de a gestiona astfel de riscuri, inclusiv prin rezoluţiile Adunării Generale a ONU referitoare la aceste aspecte", a mai spus şeful statului, menţionând că ţara noastră a participat şi participă la operaţiuni ONU de menţinere a păcii din întreaga lume, din Afganistan şi Sudan până în Georgia şi Haiti, şi acum în Mali.
El a adăugat că, la mijlocul lunii octombrie, 120 de militari români şi patru elicoptere îşi vor începe misiunea în Mali, o zonă critică, în sprijinul efortului ONU de a ajuta guvernul malian pentru a obţine stabilitatea şi pentru a construi un viitor mai sigur pentru poporul său, prin promovarea dezvoltării durabile, a păcii şi a securităţii.
"România reiterează profunda îngrijorare cu privire la răspândirea globală şi amploarea terorismului şi condamnă în termenii cei mai fermi atacurile teroriste, inclusiv a celor care vizează reprezentanţi ai misiunilor diplomatice", a spus Iohannis.
El a amintit de recentele atacuri de la Kabul, Afganistan, au pus capăt vieţii a doi cetăţeni români şi au rănit grav încă unul.
"Reiterez angajamentul ferm al României pentru combaterea terorismului la nivel internaţional, folosind toate instrumentele disponibile, inclusiv dreptul internaţional. România a salutat reforma lansată de Secretarul General la începutul mandatului său şi a sprijinit eforturile ONU care vizează întărirea coordonării şi îmbunătăţirea coerenţei în implementarea Strategiei Globale pentru Combaterea Terorismului. În concluzie, permiteţi-mi să vă reasigur de sprijinul deplin al României în efortul de a dinamiza eforturile multilaterale pentru eradicarea sărăciei, educaţia de calitate, acţiunea climatică şi incluziune pe parcursul celei de-a 74-a sesiuni a Adunării Generale", a încheiat Iohannis.
Sursa : news.ro
Moţiunea de cenzură ”Ca să reconstruim România, Guvernul Dăncilă trebuie demis de urgenţă!”: Guvernul Dăncilă, guvernul ... Klaus Iohannis la întâlnirea cu preşedintele R. Moldova Igor Dodon: Este important de evitat orice soluţie care implică ...
