Romanii pot alege din peste 285 de mii de candidati la functiile de primar, consilier local sau judetean si presedinte de Consiliu Judetean. Ca regula generala, cea mai mare rata a dezinteresului e pentru cea mai inalta functie din localitati. Fata de 2008, numarul celor care vor sa fie primari a scazut cu mai mult de un sfert.
Chiar si asa, peste 14 mii de romani vaneaza aceasta functie. Cei mai putini s-au inscris pe liste pentru sefia consiliilor judetene: 368 de candidati. Ce-i drept, si locurile sunt mult mai putine. Si peste 271 de mii de romani vor sa fie consilieri locali sau judeteni.
Daca raportam aceste cifre la populatia Romaniei, vedem ca aproximativ un roman dintr-o mie viseaza sa fie primar, iar doi dintr-o suta cu drept de vot vor sa-si reprezinte, dintr-o functie aleasa, comuna sau orasul. Printre ei sunt si cateva femei, nu foarte multe insa. Chiar daca se pricep de minune sa-si managerieze propria casa, nu par atat de interesate de treburile judetului in care locuiesc. Dintre cei care isi doresc conducerea consiliilor judetene, doar 5% sunt doamne. Functia de primar pare sa le atraga mai mult pe reprezentantele sexului frumos. 970 s-au inscris in cursa, dar ele reprezinta doar 6.8% din totalul candidatilor.
In cazul Bucurestiului, de exemplu, printre pretendentii la functia de primar general nu este nicio femeie. Se lupta insa 18 barbati, care promit ca vor rezolva toate problemele Capitalei. Iar la o populatie cu drept de vot de aproximativ 1.800.000 de bucuresteni, un calcul simplu arata ca un bucurestean din 100.000 vrea sa fie in fruntea orasului. Asta daca nu-i punem la socoteala si pe candidatii la functia de primar de sector. Peste 100 la numar.
La votul din acest an intalnim si situatii mai putin obisnuite. Un primar arestat pentru coruptie candideaza din spatele gratiilor, in timp ce, in alta localitate, sotia unui edil retinut pentru coruptie se lupta ca functia sa ramana in familie. Sunt si cazuri in care tatal si fiul se lupta in unele judete, ce-i drept nu pentru aceeasi functie. Si, avand in vedere ca Romania este membra a Uniunii Europene, pot candida in unitatea administrativ-teritoriala in care au domiciliul, si cetatenii UE.
