Urmărește A1 pe DiscoverBoboteaza, sărbătorită anual pe 6 ianuarie, este una dintre cele mai importante praznice ale creștinătății, marcând Botezul Domnului Iisus Hristos în apele Iordanului. Această zi încheie ciclul Sărbătorilor de iarnă începute cu Nașterea Domnului și este însoțită de numeroase tradiții, ritualuri și credințe populare.
Ajunul Bobotezei, pe 5 ianuarie, are însă o semnificație aparte, fiind ziua în care credincioșii țin post negru, o rânduială cu profunde sensuri spirituale.
Ce este postul negru din Ajunul Bobotezei. De ce îl țin credincioșii
Postul negru presupune abținerea totală de la mâncare și, în unele cazuri, chiar de la apă, până la sfințirea Aghesmei Mari, care are loc în ziua de Bobotează. Acest tip de post este considerat unul dintre cele mai aspre din calendarul ortodox și nu este impus ca obligație strictă, ci asumat de bunăvoie, în funcție de puterea trupească și sufletească a fiecăruia.
Semnificația postului negru din Ajunul Bobotezei este strâns legată de ideea de purificare. Prin înfrânare, rugăciune și smerenie, credincioșii se pregătesc sufletește pentru primirea Aghesmei Mari, considerată apă cu puteri deosebite de sfințire și vindecare. Postul este, astfel, o formă de jertfă personală și de apropiere de Dumnezeu.
Din punct de vedere religios, postul negru amintește de curățirea interioară necesară înaintea marilor sărbători. Așa cum Iisus Hristos a intrat curat în apele Iordanului, tot astfel creștinii sunt chemați să se curețe de păcate, gânduri rele și patimi.
În tradiția populară, se spune că cei care țin post negru în Ajunul Bobotezei vor avea parte de sănătate, noroc și limpezime sufletească tot anul. De asemenea, postul este văzut ca un mijloc de protecție împotriva bolilor și a relelor nevăzute. În unele zone, exista credința că postul ținut cu credință ajută la împlinirea unei dorințe importante.
Tradiții respectate de români de Bobotează. Ce superstiții există pentru ziua de 6 ianuarie
Boboteaza mai este numită și Epifania sau Teofania, deoarece marchează momentul în care Sfânta Treime s-a arătat oamenilor: Fiul era botezat în Iordan, Duhul Sfânt Se cobora sub chip de porumbel, iar glasul Tatălui se auzea din cer. În această zi, preoții sfințesc apa printr-o slujbă specială, iar Aghiasma Mare este păstrată de credincioși și consumată dimineața, pe nemâncate, timp de opt zile sau în momente de nevoie. Spre deosebire de Aghiasma Mică, Aghiasma Mare nu se alterează și este considerată purtătoare de har deosebit.
Pe lângă postul negru din Ajun, Boboteaza este bogată în tradiții precum sfințirea apelor: preotul merge cu credincioșii la un râu, lac sau fântână pentru a sfinți apa, aruncarea crucii în apă, unde tinerii se aruncă apoi, iar cel care o recuperează este considerat binecuvântat și norocos. De asemenea, de Bobotează are loc stropirea caselor cu agheasmă, preotul trece pe la gospodării pentru a alunga răul și a aduce binecuvântare.
Citește și: Câte zile şi cum se bea corect Agheasma Mare de Bobotează. Greşeala pe care o fac mulți credincioși
În credința populară românească, Boboteaza este însoțită și de numeroase superstiții. Se spune că în această noapte se deschid cerurile, iar dorințele rostite cu credință se pot împlini. De asemenea, fetele care alunecă pe gheață în această zi se vor mărita în anul respectiv;
Dacă vremea este geroasă pe 6 ianuarie, anul va fi bogat și roditor, iar animalele pot „vorbi” în noaptea de Bobotează, dar nu este bine să fie ascultate.
