Live acumObservator 16
Prime Time 20:30Chefi la cutite

La 30 de ani de la Revoluție, România poate primi un premiu Oscar! Irina Margareta Nistor a văzut totul în Decembrie 1989: „Mă aflam acolo în acele zile”

Sfârşitul de an aduce o propunere excepţională a României pentru premiile Academiei Americane de Film, „Cadoul de Crăciun”. Despre filmul românesc de Oscar şi despre cum au fost zilele de după căderea comunismului a vorbit mai mult celebra Irina Margareta Nistor, care a făcut dezvăluiri cutremurătoare despre Revoluția din Decembrie 1989.

Irina Margareta Nistor a văzut totul în Decembrie 1989

Irina Margareta Nistor, critic de film şi director al Festivalului de Psihanaliză şi Film, consideră că românii sunt astăzi mai puţin solidari decât în urmă cu 30 de ani, că nu ştiu să respecte libertatea, a cărei înţelegere presupune o anumită educaţie.

Invitată în platoul celor de la Observator, Irina Margareta Nistor a dezvăluit mai multe despre filmul „Cadoul de Crăciun”, ce prezintă situația ce apare într-o familie dupa ce un băiat trimite o scrisoare către Moș Crăciun în Decembrie 1989, în care îi spune că părintii săi își doresc moartea dictatorului Nicolae Ceaușescu.

IRINA MARGARETA NISTOR, DEZVĂLUIRI CUTREMURĂTOARE DESPRE REVOLUȚIA DIN 1989

Mă aflam la Televiziunea Română. Lucram acolo şi în toate zilele alea am fost acolo. Ştiu cât a fost de intens şi de năucitor totul, în egală măsură, cât de confuze au fost lucrurile. Mă deranjează teribil când cineva spune „aşa-zisa Revoluţie”. Nu. A existat o revoluţie, chit că alţii şi-au însuşit-o după, dar a existat o revoluţie, oameni care realmente au luptat, iar ceilalţi, lovitură de stat şi celelalte, au mers în paralel. Aş vrea să fie două lumi paralele: una curată şi una murdară. Şi nu ar trebui amestecate niciodată”, a declarat Irina Margareta Nistor pentru News.ro.

La 30 de ani de la Revoluție, România poate primi un premiu Oscar! Irina Margareta Nistor a văzut totul în Decembrie 1989: „Mă aflam acolo în acele zile”

Imagine de la Revoluția din Decembrie 1989

”Românii, astăzi, cred că arată mult mai puţin solidari, excluzându-i pe cei care sunt în afara graniţelor. În interior m-aş bucura să existe suflul ăla din zilele din decembrie 1989, când probabil că şi exista un duşman comun şi atunci e mai uşor să te solidarizezi, deşi ne-a trebuit destul de mult, comparativ cu polonezii.

Cred că se putea fără victime, aşa cum s-a întâmplat în mare parte dintre celelalte ţări. Pe de altă parte, tocmai faptul că nişte oameni şi-au dat viaţa pentru asta ar trebui să ne oblige şi să fim mai înţelepţi, să nu pierdem această libertate, pentru că, nu numai că le-o datorăm, dar o datorăm foarte mult memoriei lor.

Cu atât mai grav mi se pare să nu ştim să ne respectăm libertatea asta. Poate că ea a venit fără să existe o pregătire prealabilă. Cred că şi libertatea se învaţă, aşa cum înveţi un copil ce are voie, ce se cuvine şi ce nu. Când le ai pe toate brusc e ca atunci când intri într-un magazin de jucării şi le vrei pe toate deodată. Dacă ţi se explică că unele sunt utile, altele nu, atunci reacţiile probabil că sunt altfel. Dar asta presupune un anumit tip de educaţie”.

Recomandari