Urmărește A1 pe DiscoverAstfel că, 4.475.311 femei și 4.208.377 de bărbați au votat în turul I al alegerilor prezidențiale din 2019.
Statistica pe grupe de vârstă:
Cei mai mulți votanți ai turului I fac parte din categoria de vârstă cuprinsă între 45-64 de ani, iar cei mai puțini fac parte din categoria 18-24 de ani.
Statistică votanți pe grupe de vârstă
Conform BEC, cei mai mulți votanți aparțin mediului urban. Statisticile arată că 5.075.364 români au votat din mediul urban și 3.626.324 au votat din mediul rural.
În primul tur al alegerilor prezidențiale Klaus Iohannis a obținut 37,82% (3.485.292 voturi), iar Viorica Dăncilă a obținut 22,26% (2. 051.725 voturi).
Femeile din România au drept de vot prin Constituţia din 1938, adică, de 81 de ani. Emanciparea și câștigarea drepturilor electorale pentru femei a însemnat eliberarea lor din "închisoarea" unei societăți înguste, limitate și needucate care a pus la zid, timp de zeci de ani, pe cele capabile să dea viață.
Femeia era considerată ca fiind un obiect la muncii, al sexului și al reproducerii. Totul până când, unele dintre cele mai luminate minți ale vremii interbelice, au decis să stopeze hăul discriminării de gen și să lupte pentru libertate și pentru dreptul de "a fi" om și totodată prin natură, femeie.
În perioada interbelică, organizaţiile feministe din România au dus o luptă acerbă pentru câştigarea dreptului la vot, un drept care s-a concretizat abia prin Constituţia din 1938. Acea perioadă a fost una grea pentru femeile românce. Erau socotite inferioare bărbaților și luptau contra unor stereotipuri de gen adânc înfipte în societatea românească.
Prima Constituţie comunistă prevedea : ”Toţi cetăţenii, fără deosebire de sex, naţionalitate, rasă, religie, grad de cultură, profesiune, inclusiv militarii, magistraţii şi funcţionarii publici, au dreptul să aleagă şi să fie aleşi în toate organele Statului. Dreptul de a alege îl au toţi cetăţenii care au împlinit vârsta de 18 ani, iar dreptul de a fi aleşi, cei care au împlinit vârsta de 23 ani”.
Acelaşi document stabilea faptul că femeia are drepturi egale cu bărbatul în toate domeniile.
Regimul comunist a acordat femeilor încă din anul 1946 drepturi electorale
Calypso Botez, licenţiată în istorie şi filosofie, profesoară la liceul Carmen Sylva din Bucureşti, preşedintă a Crucii Roşii din Galaţi, Calypso a fost cea care a pus bazele Asociaţiei pentru emanciparea civilă şi politică a femeilor române.
Încă de la finalul anilor 1800, voci feministe militau pentru drepturile femeilor. În 1896, Adela Xenopol pleda pentru statutul de cetăţean al femeilor şi pentru participarea femeilor la viaţa politică şi de stat.
Adela Xenopol, susține emanciparea femeii și se alătură mișcărilor feministe ale epocii. Editează sau conduce reviste precum „Dochia" (1896-1898), „Românca", „Viitorul româncelor" și „Revista scriitoarei", în coloanele cărora își susține cauza și încurajează literatura feminină.
