Potrivit World Population Review, o organizație independentă care se ocupă cu colectarea, analiza și prezentarea datelor demografice la nivel global, cercetătorii nu stabilesc clasamentele IQ ale țărilor pe baza unui singur test internațional. Aceștia folosesc o combinație de surse. Printre acestea se află teste standardizate de inteligență, evaluări școlare la matematică, științe și înțelegerea textelor. Există și studii reprezentative realizate pe elevi sau adulți.
Cele mai inteligente țări din lume
Când datele obținute direct sunt insuficiente, cercetătorii își fundamentează adesea estimările pe indicatori mai generali. Printre aceștia se află rata alfabetizării, numărul de ani de școlarizare obligatorie, accesul la servicii medicale și nivelul de dezvoltare economică.
Clasamentele IQ-ului pe țări ar trebui tratat cu precauție. Acestea nu oferă măsurători exacte. Reprezintă aproximări statistice bazate pe calitatea și cantitatea datelor disponibile.
Citește și: Un nou trend din mediul online sperie părinții din lumea întreagă. Sunt vizați băieții de data aceasta
România ocupă locul 44 în lume în estimările IQ-ului la nivel național. Are un scor mediu de 98,88, ușor sub media globală de 100, totul conform datelor colectate de Richard Lynn și David Becker. Aceste cifre sunt mai relevante ca indicatori sociali decât ca evaluări absolute ale inteligenței naționale. Nu pot explica factorii care influențează performanța cognitivă a unei populații, arată acest site.
Cum se clasează România în top
În ceea ce privește țara noastră, scorul reflectă o combinație de factori. Printre acestea se numără calitatea sistemului educațional, sănătatea publică, nivelul de trai, inegalitățile regionale și efectele pe termen lung ale tulburărilor economice.
Poziția în clasament nu arată o caracteristică permanentă a națiunii. Arată circumstanțele care influențează modul în care copiii învață, se dezvoltă și progresează școlar. Educația și inteligența sunt strâns legate, iar un sistem educațional solid contribuie în timp la creșterea capacităților cognitive ale populației.
Un loc slab îl ocupă țara noastră și la citit. Familia în principal ar trebui să fie primul pilon de bază în ceea ce privește educația. În cadrul familiei, un copil învață cum să se comporte, cum să citească și ce anume să citească. Cititul vine și cu provocări. Nu chiar orice carte citită înseamnă automat și educare. Sunt multe cărți ce ne arată cum nu ar trebui să procedăm atunci când vine vorba despre alegerile literare.
Citește și: Rechinii ar avea „prieteni buni cu care înoată împreună”. Comportamentul neobișnuit al prădătorilor de temut
Dată fiind econimia țării noastre în acest moment, piața de carte pare să fie tot mai deficitară. Oamenii nu mai vor și nici nu-și mai permit să cumpere o carte atunci când doresc din cauza salariilor mult prea mici și a priorităților pe care le au pentru familie și cei dragi.
