Pe masura ce sistemele publice de asigurari sociale isi dovedesc caracterul intrinsec falimentar si consuma tot mai multe resurse de la contribuabili, guvernele se straduiesc sa-i inroleze cu forta in randul „asiguratilor obligatoriu" pe cei care aleg sa renunte la confortul fals si costisitor al contractelor de munca si sa activeze ca liber-profesionisti.
Statul si-a rafinat pana la absurd criteriile de reconsiderare a activitatilor independente ca dependente, in vreme ce piata s-a repliat, punand la punct metode - legale, dar si legitime - de eludare a acestora.
In 1995, guvernul de la Budapesta a decis, ca parte a unui pachet de masuri de austeritate necesar pentru incheierea unui acord de imprumut cu FMI, sa impuna plata de contributii de asigurari sociale (CAS) la sistemele publice de asigurari de pensii, sanatate, somaj si accidente de munca si boli profesionale, in cota totala de 44%, pe veniturile obtinute din drepturi de proprietate intelectuala, drepturi de autor si onorarii pentru prestatii artistice.
Insa Curtea Constitutionala a Ungariei a decis ca masura contravine legii fundamentale a statului.
Se incalca dreptul la proprietate
In argumentatia sa, Curtea a aratat ca impunerea de CAS pe venituri din drepturi de autor constituie o restrangere abuziva, excesiva si disproportionata a dreptului la proprietate.
„Asigurarea obligatorie (in sistemele publice - n.r.) limiteaza concomitent libertatea de actiune a indivizilor si materia traditionala a acestei libertati, care este dreptul la proprietate. Aceasta nu implica in mod necesar o limitare neconstitutionala a dreptului la proprietate, daca limitarea este proportionala si nu afecteaza substanta dreptului la proprietate", a apreciat Curtea.
Tot articlolul, in Saptamana Financiara
Boc, catre elevi: "Dupa ploaie apare soarele de fiecare data"... CFR arunca 300.000 de euro pe harti de zgomot...
