Directorul Institutului „Elie Wiesel”, Alexandru Florian, contrariat de declaraţiile lui Daniel Breaz cu privire la Muzeul Holocaustului

Urmărește A1 pe Discover

Alexandru Florian, directorul Institutului Naţional pentru Studierea Holocaustului din România „Elie Wiesel”, a vorbit luni pentru News.ro despre situaţia în care se găseşte proiectul Muzeul Naţional de Istorie a Evreilor şi al Holocaustului din România (MNIEHR), despre declaraţiile contradictorii făcute de ministrul Culturii şi Identităţii Naţionale în urmă cu o săptămână şi a precizat, optimist, că vor mai trece 4 - 5 ani până la finalizarea lui.

Directorul Institutului „Elie Wiesel” a declarat pentru News.ro: „În ultima săptămână s-au aglomerat mai multe mesaje şi destul de diferite. Unele m-au uimit, altele mi-au dat speranţă. Discursul de joi al ministrului Culturii mi-a pus semne de întrebare, pentru că într-o întâlnire oficială pe care am avut-o a prezentat un alt fel de proiect, pe care l-a anunţat apoi, pe site-ul instituţiei, în seara aceleiaşi zile. Acel cartier de muzee, complex nu a fost termenul bine ales”.

Ministrul Valer-Daniel Breaz a declarat pe 18 iulie, într-o conferinţă de presă: „În momentul de faţă, elaborăm o Hotărâre de Guvern de înfiinţare a acestui muzeu. Nimeni nu a spus «acolo se va face muzeul respectiv». După ce se va înfiinţa muzeul, vom decide şi, de comun acord, poate şi printr-o consultare publică, vom vedea unde vom înfiinţa muzeul respectiv (...) Repet: locaţia nu a fost stabilită pe terenul dintre Muzeul «Antipa» şi Muzeul Ţăranului Român. Ca să excludem orice speculaţie”. În aceeaşi zi, pe site-ul cultura.ro, a fost publicat: „Va fi creat un complex muzeal care să cuprindă Muzeul Naţional al Satului «Dimitrie Gusti», Muzeul Naţional al Ţăranului Român, Muzeul Naţional de Istorie Naturală «Grigore Antipa» şi viitorul Muzeu Naţional de Istorie a Evreilor şi al Holocaustului din România, pentru care se are în vedere locaţia existentă între Muzeul Naţional de Istorie Naturală «Grigore Antipa» şi Muzeul Naţional al Ţăranului Român”.

„Reacţiile celor de la «Antipa» au fost de maximă opoziţie, fără a şti ce reprezintă acest cartier”, a continuat Florian. „Nu există nicio intenţie de a subordona un muzeu altuia, de a crea o supraentitate”.

El a explicat că spaţiul dintre Muzeul „Antipa” şi Muzeul Ţăranului Român, aflat în administrarea primului prin Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale, are o suprafaţă de 10.000 de metri pătraţi dintre care peste 7.000 de metri pătraţi „nu sunt utilizaţi public şi sunt acoperiţi cu vegetaţie sălbatică”. „Sub presiunea altor criterii, directorul a vrut să arate că se foloseşte acel spaţiu şi a organizat acolo picnicuri”.

Speranţa directorului Institutului a venit dinspre Viorica Dăncilă: „Nu pot decât să salut afirmaţiile făcute sâmbătă, la Târgu Mureş, de prim-ministru, care a arătat o poziţie mai clară decât cea a ministrului Culturii”.

Directorul Muzeului Naţional de Istorie Naturală „Grigore Antipa”, Luis Ovidiu Popa, a explicat recent că de mai bine de o sută de ani se doreşte extinderea muzeului pe care îl conduce. Împrejurările au făcut ca acest lucru să nu se întâmple şi, a spus el, de câţiva ani se are în vedere o extindere subterană.

De regulă, a spus Alexandru Florian, extinderea unor muzee vizează modificarea expoziţiei permanente, modernizarea ei, şi nu a construcţiei în sine, iar asta se face la 10 - 15 ani. „Chiar şi subteran, dacă vorbim, în cazul extinderii lor vor fi necesare săpături şi răscolirea pământului... Şi au spus că este arie protejată”.

„Faptul că vor să se extindă este o afirmaţie. Nu au făcut nimic în acest sens. Multe mesaje ale lor nu au bază legală. Intenţia a fost ca această nouă instituţie muzeală să fie aproape de public. În plus, ea trebuie să fie pe un teren al domeniului public, pentru că este un proiect al statului. De fiecare dată când s-a vrut ceva nou, în general, au fost reacţii de respingere”, a mai afirmat el, dând exemplu Memorialul Holocaustului din Amsterdam şi Centrul Pompidou din Paris.

Florian a concluzionat: „Nu există o decizie finală. Când va fi un proiect de Hotărâre de Guvern, vom şti mai multe”.

În luna martie a acestui an, directorul Institutului spunea că inaugurarea Muzeului Naţional de Istorie a Evreilor şi al Holocaustului din România a fost amânată pentru 2022. La acel moment, pentru MNIEHR era avut în vedere Palatul Dacia, din strada Lipscani.

„Estimarea făcută de mine era optimistă. Acum lucrurile se schimbă. Din momentul în care va fi rezolvată problema spaţiului, urmează mai multe etape - de la studiu de fezabilitate la caietul de sarcini şi concurs de arhitectură. Cred că vor mai trece 4 - 5 ani”.

Proiectul a fost demarat în 2012. „Va lua peste zece ani. Nu e neapărat mult. Nu ar fi rău, dar măcar să se facă”.

Proiectul muzeal este un parteneriat între Administraţia prezidenţială, Guvernul şi Parlamentul României. Institutul Naţional pentru Studierea Holocaustului din România „Elie Wiesel” este cel care îl coordonează.

MNIEHR va avea ca scop prezentarea şi promovarea istoriei, culturii şi tradiţiilor comunităţilor evreieşti din România, pentru cunoaşterea în plan intern şi internaţional a contribuţiei acestei minorităţi naţionale la evoluţia şi modernizarea societăţii româneşti de-a lungul timpului.

Sursa : news.ro