Escrocherii revoltătoare! Casele de asigurări de sănătate au decontat cheltuieli unor pacienţi imobilizaţi, în acte, la pat, dar care au fost surprinşi spălând rufe

Urmărește A1 pe Discover

Referatul cu propunerea de arestare a celor 14 funcţionari din cadrul CNAS şi CASMB consemnează că dosarele de îngrijire la domiciliu erau distribuite în timp record cu ajutorul unor avocaţi specializaţi, în timp ce falşii bolnavi care figurau în acte imobilizaţi la pat au fost surprinşi spălând rufe.

Potrivit legii, procedura de acordare a îngrijirilor medicale la domiciliu prevede ca pacientul să primească acest tip de servicii cu un alt ritm de periodicitate menţionat expres în decizie (zilnic, la 2 zile, la 3 zile), iar, cu ocazia fiecărei vizite a asistenţilor medicali la pacienţi, aceştia trebuie să valideze serviciile prestate cu cardul de sănătate al pacientului, astfel încât să rezulte clar data şi ora la care au fost acordate îngrijirile medicale.

În realitate, firmele de îngrijiri medicale la domiciliu care sunt anchetate în dosar fie păstrează cardul de sănătate al pacienţilor pentru a valida fictiv îngrijirile acordate, fie folosesc programe informatice care le permit să efectueze o validare în avans pe 30 de zile.

Procurorii arată că latura mai gravă a fenomenului fraudării bugetului asigurărilor sociale de sănătate a fost evidenţiată ca fiind suferinţa asiguraţilor cărora li se respingea dreptul la îngrijiri medicale la domiciliu sub pretextul lipsei de fonduri.

„Da’ nu pot! Da’ există un departament. Ovidiu, chiar sunt amputaţi, chiar au escare, care sunt vai de mama lor! Ce le spui? Că nu cred că v-aţi trezit cu vreun pacient de la mine la Casă cu scandal, că întotdeauna i-am calmat pe toţi. Ce le spun eu în momentul ăsta?”, „Ce le spun? Aveţi escara până la os, da, cum am o grămadă, dar eu nu vă mai pot prelungi dosarul că nu mai sunt fonduri la Casă”, se arată într-o înregistrare de la dosar.

Reacţia managerului Ovidiu Munteanu a fost una de respingere a realităţii: „Vezi poate mai îmi trimiţi vreodată vreo poză din aia!”, referindu-se la fotografiile pacienţilor aflaţi în stare medicală gravă.

În data de 02 mai 2017 un martor a discutat cu directorii Ovidiu Munteanu, preşedintele C.A.S.M.B, si Ion-Răzvan Geambasu despre faptul că, în dimineaţa aceleiaşi zile, în timp ce persoanele bolnave în mod real, cu afecţiuni medicale foarte grave (în stare postoperatorie, escare profunde, membre amputate, incapabili să se deplaseze singuri şi aduşi cu ambulanţe sau cu alte autovehicule) aşteptau să depună dosarele pentru acordarea îngrijirilor medicale, plafonul de fonduri a fost epuizat prin depunerea a 1.500 dosare prin avocaţi, dosare despre care funcţionarii C.A.S.M.B. aveau cunoştinţă că sunt întocmite în fals, în mare parte: „Domnu’ Ovidiu, hai, să găsim o soluţie în care să nu se mai fure, mă, mânca-te-ar mama, aşa. Deci, nu se poate, mă. Într-o oră jumate, deci, s-a deschis registratura, nicio oră jumate”, afirma unul dintre funcţionari, conform referatului procurorilor.

În condiţiile în care martorul a solicitat luarea unor măsuri, Munteanu a replicat: „Care-i soluţia? Bun, toată lumea ştie, sunt falsuri, O.K., ce facem cu ele? Că voi astăzi o să puneţi că nu sunt fonduri suficiente. Că până la ora asta, acum am urcat de jos, sunt 1560 înscrise. Că te uiţi după număr. De când s-a deschis până acuma. Totuşi e strigător la cer şi recunoşti că e din ce în ce mai rău”. „Ă, sunt foarte multe, nu pot să estimez eu că sunt 50%, da’ sunt”. La rândul său, Geambaşu a afirmat că „E o practică lăsatu’ cardului la medicu’ de familie, la medicu’ cu... din spital care face internarea... Pe care nu prea avem cum s-o împiedicăm noi”, deşi fraudele cu cardul sunt vizibile în sistemul informatic al C.A.S.M.B.

Procurorii dau si cateva exemple de asiguraţi care au beneficiat de îngrijiri medicale la domiciliu decontate de C.A.S.M.B.

Astfel, un pacient figura în actele medicale cu status ECOG 4, adică imobilizat 100% în pat. În realitate, potrivit înregistrărilor audio-video, acesta se deplasa fără probleme prin locuinţă, a purtat discuţia în picioare cu colaboratorul şi a afirmat că singura îngrijire medicală de care a beneficiat a fost schimbarea unui pansament în dreptul degetelor de la un picior, fără legătură cu faptul că suferise şi o intervenţie chirurgicală în zona genitală. Contrar normelor legale, cardul pacientului fusese încredinţat firmei de îngrijiri medicale, aspect pe care angajaţii C.A.S.M.B. îl puteau verifica în S.I.U.I., pe baza datelor de logare în sistemul informatic.

Un alt asigurat a beneficiat de îngrijiri medicale la domiciliu decontate de C.A.S.M.B., figurând în actele medicale cu ECOG 4, adică imobilizat 100% în pat. Deşi pacientul era într-adevăr imobilizat la pat, acesta a relatat că plăteşte din banii personali un asistent medical, pentru masaj, iar firma care deconta servicii în numele său nu s-a prezentat niciodată.

Un al treilea exemplu de asigurat din sectorul 2 care a beneficiat de îngrijiri medicale la domiciliu decontate de C.A.S.M.B. El figura în actele medicale cu ECOG 4, adică imobilizată 100% în pat. În realitate, în momentul venirii colaboratorului, asigurata spăla rufe şi nu avea afectată vizibil în niciun fel mobilitatea.

Un alt asigurat a beneficiat de îngrijiri medicale la domiciliu decontate de C.A.S.M.B., figurând în actele medicale cu ECOG 3, adică imobilizat peste 50% din zi în pat. În realitate, persoana a relatat că i se face masaj la 3 zile şi nu avea probleme vizibile de deplasare.

Curtea de Apel Bucureşti judecă vineri, începând de la ora 13.00, cererile de arestare preventivă din dosarul decontărilor fictive de servicii medicale, în care sunt implicaţi membri ai conducerilor CNAS şi CASMB, precum şi reprezentanţi ai unor firme private, dar şi un avocat din Baroul Bucureşti.