Urmărește A1 pe DiscoverCâţi bani face biserica şi unde se duc ei? Unii spun că averea bisericii ortodoxe române trece de 10 miliarde de euro. Alţii că ar avea peste o optime din suprafaţa de aproape 24 de milioane de hectare a ţării. Înalţii prelaţi o recunosc: biserica este moştenitoarea unei averi considerabile şi beneficiara unei popularităţi de peste 90 de procente.
Mitropoliile fac profit şi îl raportează an de an. Însă cât de transparentă e biserica atunci când vine vorba de cheltuirea fondurilor publice? Reporterii Observator au verificat averea Bisericii şi cum e ea folosită. "Afacerile bisericii, precum în cont aşa şi pe pământ" - cu slujitori ai Domnului apropiaţi de credincioşi, dar şi cu preoţi care nu fac cinste misiunii lor pe pământ.
Peste 80 la sută din populația României - ortodoxă
Biserica Ortodoxă Română slujeşte pentru mai mult de 16 milioane de ortodocşi. Adică 86% din populaţie. Este condusă de Patriarh, iar deciziile importante trec prin Sfântul Sinod, format din 52 de ierarhi. Statul român, de exemplu, care e laic, e administrat de Guvern, cu mai puţini oameni. Mai puţin de jumătate, chiar. În ţară, găsim 31.096 de unităţi bisericeşti şi locaşuri de cult. Acestea sunt structurate într-un centru patriarhal, 6 mitropolii, 10 arhiepiscopii şi 13 episcopii. Lista continuă cu protopopiatele, parohiile şi mănăstirile. Dintre toate acestea, aproximativ 15 mii funcţionează STRICT ca unităţi bisericeşti.
B.O.R. - Organizare piramidală
Mai multe parohii sunt organizate într-un protopopiat, mai multe protopopiate formează o eparhie, mai multe eparhii formează o mitropolie, iar patriarhia are rol de coordonare şi reprezentare. Patriarhia Română este o instituție care poate fi comparată cu Guvernul, având rol de reprezentare, probleme de învăţământ, relaţii externe.
Puterea administrativ-centrală are în jur de 150 de oameni, adică prim-ministru, miniştri şi secretari de stat, iar creierul Bisericii Ortodoxe Române este de 7 ori mai mare. Biserica este autonomă. Adică fiecare locaş de cult îşi gospodăreşte propriii bani. De aceea, pentru a afla averea Bisericii, construită inclusiv cu bani publici.
Exemplu de TRANSPARENȚĂ: județul Giurgiu - sărac, dar cu biserici multe
An de an, câte o comună îi pângăreşte cinstea cu un loc fruntaş în topul sărăciei. Cu toate astea, bani la Consiliul Judeţean există. Din 2010 până astăzi, peste două milioane de lei de la buget au mers către biserică. Mai mult, Episcopia Giurgiului nu s-a smerit niciodată în sărăcie. Acum câţiva ani, a cumpărat un conac brâncovenesc, pentru care a plătit 600 de mii de euro. Clădirea, înconjurată de o grădină de 5 hectare, va deveni, după renovare, sediul Protoieriei Bolintin. Adică va funcţiona ca un birou central al unor feţe bisericeşti din zonă. Pentru proiect, Consiliul Judeţean a acordat, deja, 150 de mii de lei, spune episcopia. suma provenita din răspunsul oficial al Episcopiei, apare şi pe site-ul CJ. Gurile rele spun că, de fapt, bătrânul conac va servi drept cea de-a doua reşedinţă a Preasfinţitului Ambrozie, Episcop de Giurgiu.
De exemplu, datele Consiliului Judeţean arată că Parohia Sfântul Mare Mucenic Gheorghe, unde trăieşte episcopul Ambrozie, a înghiţit 280 de mii de lei, în ultimii cinci ani. Cu 90 de mii mai mult decât suma transmisă nouă de biserică. În acelaşi răspuns oficial, Episcopia Giurgiului spune că autorităţile i-au ajutat cu 140 de mii de lei, din 2010 până astăzi. O sumă de patru ori mai mică decât cea care apare în hotărârile de consiliu: 595 de mii de lei.
Astfel de cazuri i-au făcut până şi pe slujitorii Domnului să ceară transparentizarea Bisericii. Unul dintre ei este Gabriel Mascaş, considerat un răzvrătit în sânul bisericii. În 2001, a fost acuzat de Tribunalul bisericesc al Arhiepiscopiei Tomisului de abateri grave, pentru faptul că s-a căsătorit de patru ori. Atunci, şi-a dat demisia din funcţia de paroh. Anul trecut, Mascaş a dat Patriarhia în judecată pentru refuzul soluţionării unei cereri.
Câte bunuri deține Biserica Ortodoxă Română?
Biserica Ortodoxă Română administrează una dintre cele mai mari averi din ţară. Atât de mare, încât nici însăşi Patriarhia nu ştie câte bunuri deţine şi nici câţi bani are în conturi. În 2007, o publicaţie economică a estimat averea B.O.R. la 10 miliarde de euro.
Timp de ani de zile, Biserica ortodoxă a susţinut că pentru cultele religioase statul nu alocă decât 0,4% din PIB. În nenumărate comunicate de presă, ei s-au plâns că nu primesc decât 0,4 % din PIB. Anul trecut, Patriarhia şi o parte din eparhii au declarat la Ministerul de Finanţe profituri totale de aproape 7,5 milioane de euro, adică echivalentul a 416 mii de alocaţii pentru copii. Aceşti bani sunt înregistraţi în contabilitate că excedent, pentru că structurile Bisericii sunt entităţi juridice fără scop patrimonial.
Cele mai profitabile ARHIEPISCOPII
Cea mai profitabilă este Arhiepiscopia Bucureştilor, cu un profit de peste un million şi jumătate de euro, urmată de Mitropolia Moldovei şi Bucovinei, de Episcopia Sloboziei şi Călăraşilor, de Arhiepiscopia Timişoarei şi de Episcopia Slatinei.
Anul trecut, Biserica Ortodoxă a primit de la stat sume record. Aproape 12 milioane de euro, doar pentru construcţia Catedralei Mântuirii Neamului, şi aproape 30 de milioane, de la Guvern, doar pentru construirea şi repararea bisericilor. Suma e de aproape patru ori mai mare faţă de anul precedent, 2013, lipsit, coincidenţă sau nu, de bătălii electorale.
Centrele de binefacere ale B.O.R.-ului
Biserica a făcut şi astfel de centre. 785, mai exact, la cele peste 30 de mii de structuri din subordinea Patriarhiei. IDintre acestea, aproape 160 sunt cantine şi brutării şi peste 50 oferă servicii medicale sau medicamente. Pentru copii, Biserica are 85 de centre de zi, iar pentru bătrâni 14 şi 44 de centre rezidenţiale. Pentru persoanele fără adăpost, victimele violenţei domestice şi ale traficului de persoane, biserica are la dispoziţie 21 de adăposturi. Pentru susţinerea întregii activităţi de asistenţă socială şi filantropică şi pentru sprijinirea sinistraţilor, în anul 2014, la nivelul Patriarhiei Române, s-au cheltuit peste 87 de milioane de lei şi peste o sută de mii de euro.
Mâine seară, la Observator, vedem cum oamenii Domnului pun tarif pe liniştea sufletească pe care o caută pelerinii într-un istoric lăcaş din Moldova. Dar şi cum slujitori mai modeşti fac cinste bisericii şi semenilor. Într-un nou episod AFACERILE BISERICII - PRECUM ÎN CONT, AŞA ŞI PE PĂMÂNT.
