Urmărește A1 pe DiscoverDracula, interior de apartament comunist cu rufele pe sârmă, crucea cu termometru, icoane 3D, peştele din cristal de pe televizor, carpeta Răpirea din Serai şi multe mileuri şi-au găsit loc în primul Muzeu al Kitsch-ului din România, şi al patrulea din lume, care se deschide vineri, în Centrul istoric, într-o clădire aflată la intersecţia a două străzi: Covaci cu Soarelui.
Piesele din Muzeu sunt împărţite pe şapte categorii: Dracula, Religie, Comunism, Design interior, Gypsy, Modern şi Make your own kitsch. Icoanele-veioză, cotidianul Dracula din anii 2001-2002, bibelourile iepuri şi căţei, carpetele cu Răpirea din Serai, interiorul de apartament din comunism, Mona Lisa cusută pe goblen sau veveriţele împăiate şi sticlele de parfum care se puneau în vitrine constituie ”patrimoniul” noului muzeu de tip boutique.
În Muzeul Kitsch-ului, vizitatorul nu se poate plictisi. ”Nothing is more vulgar than sophisticated kitsch/ Nimic nu este mai vulgar decât kitsch-ul sofisticat”, este mesajul de întâmpinare. O statuie a lui David cu dolarul de gât întâmpină de asemenea musafirul avid de cunoaştere. Oricine îşi va regăsi un obiect care i-a aparţinut sau pe care încă îl are acasă.
”Dracula este cel mai mare kitsch, pentru că brand-ul lui s-a folosit inconsistent şi haotic. Între Vlad Ţepeş şi Dracula nu este nicio legătură”, consideră proprietarul Muzeului, Cristian Lica, cel care a realizat colecţia de-a lungul unor ani buni cu ajutorul consignaţiilor, târgurilor de profil şi altor colecţionari şi îmbogăţită recent cu numeroase artefacte. A început să adune piese din cadourile primite. Veioza-rachetă cu bule este printre primele obiecte din patrimoniul muzeului.
Mai multe exemplare ale cotidianului Dracula au fost expuse pe un panou în secţiunea dedicată ”paranormalului”. ”Monstrul din Lacul Cernica”, ”Ieşirea din trup”, Vreţi să deveniţi miliardar”, Blestemul şoselei din Podari”, ”Cutremurul vine în 2001” şi ”O carte se mută singură în bibliotecă”, titlu în stilul Rodicăi Ojog-Braşoveanu, scriitoarea de romane poliţiste, sunt doar câteva dintre titlurile de deschidere din diferite numere.
Zona de kitsch religios este bine reprezentată. ”Există foarte multe elemente de tip religios: cruciuliţe cu beculeţe, icoane 3D, mi se pare că şi veşmântul preoţesc este un kitsch, având în vedere că Iisus Christos nu a promovat niciodată bogăţia materială, din contră, şi opulenţa veştmintelor ni se pare kitschioasă în raport cu mesajul pe care ar trebui să-l transmită”, a declarat Cristian Lica pentru News.ro.
Fotografii cu oamenii vii pictaţi în biserici, ”ceea ce e nefiresc”, după cum spune colecţionarul, cu arhitectura religioasă, dar şi print-uri din site-uri care promovează spovedania online, preoţi care au binecuvântat sex-shop-uri şi alte ”lucruri”.
”Kitsch-ul meu preferat este cruciuliţa lui Iisus Christos cu termometru. Am avut una singură care s-a distrus şi sunt în căutarea unui alt obiect. Cred că acesta comunică un soi de aclimatizare spirituală şi calorică, în acelaşi timp”, spune Cristian Lica.
Privitorul ”va fi încântat” şi cu o colecţie de bibelouri care împodobesc palatele binecunoscute. ”Cultura gipsy este kitsch-oasă doar pentru noi suntem majoritari în România. Pentru orice vestic, oricare oraş indian poate fi considerat kitschios. Nu este deloc agresiv sau ofensator din partea noastră să-i expunem aici, pentru că admitem că sunt o altă cultură şi trebuie respectată manifestarea lor. Arhitectura ţigănească în satele româneşti însă este foarte ciudată”.
Piţipoanca şi cocalarul, şemineul electric, bradul de plastic, sacoşa de rafie, precum şi cea cu pătură, reproduceri de proastă calitate, o Mona Lisa semnată L. Borza, precum şi o vitrină întreagă de fake-uri au fost adunate în spaţiul închiriat muzeului. Ultima parte, este un loc unde toţi vizitatorii îşi pot confecţiona propriul obiect kitsch, din plastilină şi mici mărgele.
Un spaţiu încă neamenajat, la mansardă, va fi destinat unei galerii de artă, care este însă primitor: pe tavan a fost reprodusă celebra scenă din Capela Sixtină: Dumnezeu şi Adam. Într-o manieră kitsch, evident. ”Vrem să primim lucrări ale artiştilor care îşi asumă că şi kitsch-ul este frumos. Nouă ne place kitsch-ul. Orice artist român care va vrea să expună în galeria de Kitsch Art de la etaj este binevenit. Nu există decât o singură limitare: lucrările să fie kitschoase!".
Preţul unui bilet este de 30 de lei. "Pentru cetăţenii români aplicăm o reducere de o treime din solidaritate cu faptul că ei sunt expuşi la kitsch-ul din jurul lor în fiecare zi. Contravaloarea biletului de intrare se situează în zona inferioară a marjelor de preţ practicate de muzeele boutique din lumea largă", a declarat Cristian Lica.
