Urmărește A1 pe DiscoverAnul Nou la români nu înseamnă numai petrecere, cu bucate alese şi băuturi tradiţionale, ci şi o serie de superstiţii de care majoritatea persoanelor ţin cont, pentru a avea un an îmbelşugat, spor la lucru, viaţă lungă, sănătate şi prosperitate.
Românii petrec la cumpăna dintre ani cu bucate alese şi veselie, dar şi cu superstiţii şi urări de sănătate şi bunăstare, asociind ziua de Anul Nou cu cea a unui nou început şi sărbătorindu-l pe Sfântul Vasile.
Un număr mare de practici magice şi ritualuri se săvârşeau de Anul Nou sau de Sfântul Vasile, o zi ce reprezintă un moment de cumpănă, dar şi o zi de sărbătoare prin excelenţă.
Integrându-se în perioada mai largă a sărbătorilor de iarnă, ce debutează în ziua de Sfântul Nicolae, obiceiurile ce au drept scop uratul se referă la viaţa omului simplu de la ţară: muncile agricole, fertilitatea câmpului etc. Astfel, "Semănatul", "Pluguşorul", "Plugul cel Mare" şi "Vasilica" sunt cele mai importante texte "magice" care se rostesc în prima zi a anului. De asemenea, în categoria manifestărilor colective bazate pe principiile "magiei primei zile" se integrează şi textele ce urează sănătate şi putere de muncă individului: "Sorcova" sau colindele de Sfântul Vasile.
De 1 ianuarie, există mai multe obiceiuri pentru bunul mers al lucrurilor. Romii au obiceiul să colinde cu o căpăţână de porc, împodobită cu panglici şi mărgele, tradiţie denumită "Colindul cu Vasilica" (Siva). După terminarea colindatului, ceata se strânge la o cârciumă pentru a chefui. Apoi, se despart, dezgătind căpăţâna şi luându-şi fiecare ce a pus, iar din ea fac un prânz, pentru ca obiceiul să fie închis pentru anul respectiv.
În Mehedinţi, în Ajunul noului an, seara, vin părinţii cu copiii la moaşă, aducând plocon. Moaşa se pregăteşte cu colaci împodobiţi cu bănuţi. Asistată de mamă, moaşa trece prin colac copiii de până la un an, de trei ori, apoi se închină şi-i ridică la grinda casei urându-le: "Bine-au venit nepoţii! Ca la ziua de azi, la anul şi la mulţi ani! Să crească şi să trăiască, cu norocul să se hrănească!". Obiceiul poartă numele de "Masa Moaşei".
