În seara zilei de 22 noiembrie 2013, viața unei angajate din Timișoara a celebrului lanț de magazine Kaufland avea să se schimbe definitiv. Un accident de muncă a făcut-o să ia o decizie pe care puțini angajați din România o fac, de teama unor repercusiuni nefavorabile. La mai puțin de 6 ani distanță de la nefericitul eveniment, femeia a învins colosul german în instanță.
În seara respectivă, angajata Kaufland a fost solicitată de către superiori să îndeplinească o sarcină care nu avea legătură cu activitatea sa cotidiană, cea de casieră a magazinului. Femeia a urcat pe scară, de unde a căzut după ce un coleg de muncă a atins-o din greșeală. În urma accidentului, aceasta a suferit mai multe intervenții chirurgicale pentru a-și rezolva problema, însă lucrurile nu s-au rezolvat definitiv. Atunci, victima accidentului de muncă a decis să acționeze Kaufland în judecată.
Pentru că durerile persistau, în 2017, femeia a deschis proces, cerând instanţei să oblige Kaufland la plata unor daune morale de 300.000 de lei. Femeia a arătat că „prin fracturarea calcaneului şi aplatizarea piciorului, generând dureri ireversibile este evident i s-au alterat condiţiile de viaţă, că nu mai are posibilitatea de a contribui la bunăstarea familiei sale, în acelaşi mod, că i s-a alterat şi imaginea de sine, precum şi că posibilitatea de a participa din plin la viaţa socială s-a diminuat, spre exemplu.: neputând purta încălţăminte pe toc sau exercita sporturi de agrement: ski, drumeţii montane, ce necesită o intensă utilizare a piciorului”.
La doi ani de la deschiderea procesului, instanța din Timișoara a decis că lanțul de supermarketuri este obligat să îi plătească angajatei suma de 100.000 de lei, daune morale: „Angajatorului îi incumbă o obligaţie de rezultat şi nu de diligenţă, context în care dacă unul dintre salariaţii săi a suferit un accident de muncă, se poate concluziona că măsurile luate pentru protejarea securităţii şi sănătăţii salariaţilor nu au fost corespunzătoare. Raportat la specificul activităţii societăţii pârâte, aşa cum susţine reclamanta, securitatea angajaţilor putea fi asigurată prin instalarea unor piedici sau alte elemente ce puteau împiedica contactul dintre angajaţi, ori prezenţa în acest interval a altei persoane care să asigure evitarea oricărui accident”, se arată în hotărârea Tribunalului Arad, care a fost atacată cu apel şi care a fost menţinută, recent, de Curtea de Apel Timişoara.
