Legea carantinei și izolării, votată miercuri! Ce modificări au fost făcute și ce se va întâmpla cu bunurile posibil contaminate!

Senatorii jurişti au eliminat toate referirile la carantinarea bunurilor suspecte de a fi contaminate cu un agent înalt patogen.

Printre măsurile convenite, se numără aceea că medicul poate impune măsura carantinei sau a izolării, iar persoanele aflate în această situație nu pot părăsi carantina, respectiv izolarea fără acordul medicului.

Carantină la domiciliu. Ce se întâmplă în caz de refuz sau nerespectare a măsurii

Potrivit articolului 7 al proiectului de lege votat în comisie, măsura carantinei persoanelor se instituie pe baza afirmaţiilor ştiinţifice oficiale şi a definiţiei de caz, la domiciliul persoanei, la o locaţie declarată de aceasta sau în spaţiul desemnat de autorităţi cu privire la persoanele suspecte a fi infectate sau purtătoare ale unui înalt agent patogen care: a) sosesc din zone în care riscul epidemiologic este ridicat, pe baza datelor epidemiologice transmise la nivel naţional, european şi internaţional de către organismele în domeniu; b) au intrat în contact direct cu persoane confirmate a fi infectate de o boală infecto-contagioasă.

„În situaţia în care aceste persoane refuză măsura carantinării la domiciliu sau la altă locaţie declarată de acestea, precum şi atunci când persoanele în cauză nu respectă măsura carantinei pe durata acesteia, deşi au consimţit anterior carantina, medicul sau organele de control recomandă iar reprezentatul DSP decide carantinarea persoanei în spaţiul special desemnat de autorităţi, dacă acestea constată riscul de transmitere a unei boli infecto-contagioase, cu risc iminent de transmitere comunitară. (...) Decizia se emite cu celeritate, în cel mult 24 de ore de la informarea făcută de medic sau de organele de control şi se comunică de îndată persoanei în cauză", au decis senatorii jurişti.

Ce au în comun persoanele care mor de COVID-19. Un om de știință, descoperire înfiorătoare: „Este foarte clar!”

De asemenea, s-a stabilit că persoana în cauză nu poate părăsi domiciliul, locaţia declarată pentru carantină, după caz, spaţiul special desemnat de autorităţi, fără încuviinţarea medicului sau reprezentantului DSP şi că măsura carantinării încetează la expirarea termenului specific perioadei de incubaţie sau anterior, ca urmare a confirmării persoanei ca purtătoare a agentului înalt patogen, cu sau fără semne sugestive specifice definiţiei de caz, fiindu-i aplicabile dispoziţiile privitoare la măsura izolării din acest act normativ.

Izolare la domiciliu sau în spital

Potrivit articolului 8 al legii ce a fost discutată de comisie, izolarea se instituie pentru persoanele bolnave cu semne şi simptome sugestive specifice definiţiei de caz, precum şi pentru persoanele purtătoare ale agentului înalt patogen, chiar dacă acesta nu prezintă semne şi simptome sugestive, la domiciliu, la o locaţie declarată sau, după caz, în unităţi sanitare.

Textele dezbătute în comisie mai prevăd ca măsura izolării să fie instituită pe o durată limitată în mod nediscriminatoriu şi proporţional cu situaţia de fapt care o determină, să aibă ca scop prevenirea răspândirii unei boli infecto-contagioase, pentru siguranţa persoanei şi sănătatea publică, să fie instituită pe o durată limitată care protejează interesul public şi să nu determine un dezechilibru între nevoia de protejare a sănătăţii publice şi imperativul respectării libertăţii persoanei.

Lista organelor pe care le atacă COVID-19, dezvăluită de specialiști! Cum poate face ravagii în organism. „NU este doar un virus respirator”

„Izolarea persoanelor se instituie într-o unitate sanitară pentru cel mult 48 de ore exclusiv în vederea efectuării examenelor clinice, paraclinice şi a evaluărilor biologice atunci când medicul constată riscul de transmitere a unei boli infecto-contagioase cu risc iminent de transmitere comunitar. La expirarea termenului de 48 de ore, pe baza examinărilor clinice şi paraclinice, dacă se menţine riscul transmiterii unei boli infecto-contagioase cu risc de transmitere comunitară medicul recomandă prelungirea măsurii izolării persoanelor (...) în unitatea sanitară ori, după caz, la domiciliul persoanei sau la altă locaţie declarată de aceasta.

Izolarea la domiciliu sau la locaţia declarată se instituie dacă nu există riscul contaminării altor persoane sau al răspândirii bolii infecto-contagioase. Izolarea la domiciliu sau la altă locaţie declarată nu poate fi dispusă în situaţiile în care informaţiile ştiinţifice oficiale referitoare la tipul agentului înalt patogen, calea de transmitere şi rata de transmisibilitate impun izolarea persoanelor exclusiv în unităţile sanitare stabilite prin hotărâre a Guvernului", prevăd textele, potrivit digi24.ro.

O grupă sanguină ține COVID-19 la distanță! Care sunt oamenii de care noul coronavirus nu se apropie la fel de ușor

Persoana izolată nu poate părăsi unitatea sanitară sau locaţia declarată fără încuviinţarea medicului sau a reprezentantului direcţiei de sănătate publică, iar măsura izolării încetează la data confirmării persoanei ca persoană vindecată pe baza examinărilor clinice şi paraclinice şi a recomandării medicului care constată că riscul de transmitere a bolii nu mai există.

În situaţia în care persoana refuză măsura izolării dispusă sau dacă persoana nu respectă măsura izolării dispusă la domiciliu sau în locaţia declarată pe durata acesteia, deşi a consimţit-o anterior, medicul sau, după caz, organele de control informează de îndată direcţia de sănătate publică judeţeană sau a municipiului Bucureşti, care poate confirma sau infirma măsura recomandată de medic a izolării persoanei în unitatea sanitară printr-o decizie cu caracter individual.

Legea carantinei și izolării. Măsurile pentru ocrotire temporară

Când măsura carantinei sau izolării a fost luată faţă de o persoană în a cărei ocrotire se află un minor, o persoană pusă sub interdicţie, o persoană căreia i s-a instituit tutela sau curatela ori o persoană care datorită vârstei, bolii sau din orice alt motiv rămâne fără supraveghere şi îngrijire, părintele, ocrotitorul egal, personalul medical sau reprezentantul Direcţiei de Sănătate Publică anunţă serviciul public de asistenţă socială în vederea monitorizării acestora şi, dacă se impune, în vederea luării măsurilor legale de ocrotire temporară pentru persoanele respective.

„Monitorizarea şi, după caz, măsurile legale de ocrotire temporară a persoanelor pot fi dispuse numai pe durata în care acestea rămân fără supraveghere şi fără îngrijire şi nu pot avea ca efect suspendarea de drept a exerciţiului drepturilor părinteşti sau a drepturilor ocrotitorilor legali", prevede textul articolului 9 discutat de Comisia juridică.

Textul stipulează şi că monitorizarea şi, după caz, măsurile legale de ocrotire temporară a persoanelor nu pot fi dispuse dacă părintele sau ocrotitorul legal a desemnat un alt membru al familiei sau o persoană de referinţă pentru supravegherea şi îngrijirea acestor persoane, iar aceasta acceptă să exercite temporar supravegherea şi îngrijirea persoanelor respective.

„Direcţiile generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului vor lua măsuri pentru punerea la dispoziţia acestor persoane de locaţii rezidenţiale corespunzătoare şi personal specializat: educatori, psihologi în funcţie de vârstă şi starea de sănătate a persoanelor ocrotite pe întreaga durată în care acestea rămân fără supraveghere şi îngrijire", mai prevede articolul 9.

Senatorii jurişti au lucrat marţi în mai multe reprize, public şi informal. La aceste şedinţe au participat miniştrii Sănătăţii, Nelu Tătaru, şi Justiţiei, Cătălin Predoiu, şi şeful DSU, Raed Arafat.