Ministerul Justitiei propune schimbari substantiale in sistemul juridic

Urmărește A1 pe Discover

Mica Reforma
- simplificarea procedurilor de citare, inclusiv in procesele cu mai multe parti
- eliminarea apelului pentru unele categorii de cauze
- reducerea competentei Inaltei Curti de Casatie si Justitie, in special in cauze penale, si, pe aceasta cale, decongestionarea rolului ICCJ
- modificarea normelor de procedura, in sensul reglementarii principiului oportunitatii actiunii penale si a acordului de recunoastere a vinovatiei (incluse in proiectul codului de procedura penala) - pentru reducerea numarului de doare aflate pe rolul organelor judiciare

Marea Reforma:
1. Modificarea legii 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor

- Reducerea sferei incompatibilitatilor si interdictiilor. (Nota HN: in prezent, judecatorilor si procurorilor le este interzis sa desfasoare o serie de activitati, precum cele comerciale de exemplu. Nu e clar ce presupune reducerea sferei incompatibilitatilor )
- revizuirea procedurilor de delegare, detasare si transfer
- revizuirea raspunderii materiale si disciplinare a magistratilor (Nota HN: in prezent, magistratii nu raspund pentru solutiile date)
- reevaluarea si eventual revizuirea procedurii de declansare a actiunii disciplinare, prin cresterea rolului Ministrului Justitiei in aceasta procedura (Nota HN: Pana acum, actiunea disciplinara impotriva magistratilor era exclusiv atributul CSM. Cata vreme inspectia judiciara a functionat sub Ministerul Justitiei - cazul ministeriatului Rodica Stanoiu - masura s-a dovedit a fi instrument politic de presiune)
- Instituirea atributiilor procurorului general de a aplica direct unele sanctiuni disciplinare minore procurorilor si, in mod simetric, instituirea atributiilor presedintilor curtilor de apel de a aplica direct unele sanctiuni disciplinare minore judecatorilor (e.g. mustrarea sau avertismentul)
- Revizuirea procedurilor de selectie a candidaturilor pentru functiile de conducere la Inalta Curte de Casatie si Justitie
- Completarea prevederilor privind raspunderea materiala a judecatorilor si procurorilor prin reglementarea conditiilor de exercitare a actiunii in regres a statului impotriva acestora, cu respectarea garantiilor de independenta (Nota HN: Exemplul clasic este cel al caselor nationalizate. Daca un judecator a decis sa nu retrocedeze un imobil, dar CEDO a infirmat solutia si obliga statul roman la plata, statul va putea recupera suma chiar de la judecator. Este o chestiune sensibila, pentru ca poate greva asupra independentei magistratilor, acestia putind fi tentati sa evite solutii ce le ameninta securitatea financiara)

2. Modificarea Legii 47/1992 privind Curtea Constitutionala

- Eliminarea suspendarii automate a proceselor prin ridicarea exceptiilor de neconstitutionalitate (Nota HN: In acest moment, unul dintre instrumentele folosite pentru tergiversarea proceselor este ridicarea exceptiilor de neconstitutionalitate - vezi un studiu de caz despre cum e folosita abuziv aceasta practica)
- Obligativitatea pronuntarii asupra constitutionalitatii pe fond a textelor vizate de exceptie, chiar daca neconstitutionalitatea se pronunta pe aspecte formale (Nota HN: Daca se invoca drept motive de neconstitutionalitate, a unei ordonante de urgenta spre pilda, atat chestiuni formale (lipsa urgentei), cat si aspecte de fond, sa fie analizate si aspectele de neconstitutionalitate de fond, nu sa se rezume la constatarea neconstitutionalitate pe motiv ca nu se justifica urgenta care permite delegarea legislativa.)

3. Consolidarea capacitatii si responsabilitatii CSM

- cresterea gradului de transparenta a CSM
- asumarea si permanentizarea unei politici proactive de combatere a problemelor de integritate din sistem
- cresterea gradului de obiectivitate si de democratizare a CSM

4. Consolidarea capacitatii si responsabilitatii ICCJ

- Regandirea institutiei recursului in interesul legii, in acelasi scop al eficientizarii si dinamizarii solutionarii acestei cai extraordinare de atac, atat prin largirea sferei persoanelor care pot sesiza ICCJ, dobandind calitate procesurala activa in aceasta materie, cat si prin simplificarea procedurii de solutionarea a recursului in interesul legii, inclusiv prin instituirea unor termene rezonabile ce privest durata de solutionare si termenul de motivare si publicare (Nota HN: Pina acum, doar procurorul general putea face recurs in interesul legii. Strategia nu spune clar ce alte persoane ar putea avea acest drept)
- Regandirea competentei de judecata in prima instanta a ICCJ, in scopul degrevarii acestei instante de o serie de cauze prin reducerea competentei personale a ICCJ numai cu privire la infractiunile savarsite de senatori, deputati, de membrii Guvernului si de judecatorii de la aceasta instanta
(Nota HN: Se vor trimite la instante inferioare urmatoarele "infractiunile savarsite de judecatorii Curtii Constitutionale, membrii, judecatorii, procurorii Curtii de Conturi, presedintele Consiliului Legislativ si de Avocatul Poporului; infractiunile savarsite de maresali, amirali, generali si de chestori; infractiunile savarsite de sefii cultelor religioase organizate in conditiile legii si de ceilalti membrii ai Inaltului Cler, care au cel putin rangul de arhiereu sau echivalent al acestuia; infractiunile savarsite de catre membrii Consiliului Superior al Magistraturii)

5. Reorganizarea Ministerului Public

- Revizuirea si modificarea regulamentului DNA pentru armonizarea acestuia cu regulamentul PICCJ (Nota HN: O chestiune extrem de sensibila, cu atit mai mult cu cit in obiectivele negociate cu Comisia Europeana unul din obiectivele principale e tocmai pastrarea cadrului legal de functionare a DNA) . Acest obiectiv apare inca o data pe parcursul strategiei, la fel de vag formulat.

Tot articolul, pe Hotnews