A fost odata ca niciodata un popor pe care niciun recensamant nu a reusit sa-l numere, care avea un imparat scapatat, doi regi - unul mai constiincios, altul mai delasator, plus o multitudine de bulibasi. Poporul acela era mare iubitor de culori, aur si petreceri cat mai zgomotoase. La un moment dat, a dorit sa poarte un alt nume. Atunci au intervenit conducatorii lor, care au batut din poarta-n poarta, pana cand poporul a capatat un nume. Cel de rrom. Pana la urma, ei avea puterea de a decide soarta unui popor. Dar puterea e o sabie cu doua taisuri! Daca stii sa o stapanesti, esti respectat, esti temut, esti idolul comunitatii din care faci parte. Daca ajunge sa te stapaneasca, toate visurile tale de marire se fac praf si pulbere. Sau nu, daca e sa-l ascultam pe Imparatul Iulian, primul monarh al tiganilor. Puternic altadata, acum a cam cazut in dizgratie.

In ultimii doi ani si jumatate a fost o prezenta scumpa la vedere. In tara cel putin. Dupa ce tiganii l-au izgonit in urma cu patru ani, Imparatul Iulian a simtit ca in el ceva s-a stins. N-a renuntat insa la ceea ce el numeste lupta pentru drepturile romilor. Doar ca o poarta peste hotare.

Am reusit sa rapim cateva minute din pretiosul timp imperial zilele aceastea, dupa ce s-a intors din Franta. Spune ca acolo a oprit doua clanuri rivale sa faca moarte de om. A venit in Romania sa faca acelasi lucru. De aceasta data, romii voiau sa linseze un alt dusman.

Cu alte cuvinte, mana moarta a unei dinastii de caldarari nomazi, care si-a pierdut din stralucire, inca mai controleaza, poate din umbra, poate pe fata, soarta romilor. Dar cine este Iulian Radulescu, uns prin mila Domnului Imparat peste tigani? Si cum a ajuns Imparat? Povestea, asa cum ne-a spus-o chiar el, incepe in vremurile tulburi care au dus la revolutia din 1989.

“In cadrul consiliului s-a hotarat ca noi sa avem oameni supremi. Sa ni se deie un nume suprem care sa fie cunoscut in tara”, isi aminteste Iulian Radulescu.

Era 1992. Tot atunci, spune Imparatul, a fost uns si primul rege al lor. Ion Cioaba, tatal lui Florin, unul dintre cei doi regi ai etniei. Intr-o perioada in care conflictele dintre romani si tigani erau tot mai dese, Iulian I a incercat sa aduca pace.

In ‘95, cu mai bine de un an inainte ca celebra expresie "Sa strangem cureaua" sa se impamanteneasca in folclorul urban, a strans-o Imparatul. A intrat in greva foamei. Voia ca termenul de tigan, pe care-l considera jignitor si rasist, sa dispara din inscrisurile oficiale. A reusit, iar doi ani mai tarziu visa la primul stat tiganesc oficial. Cer Romengo, actualmente cartierul Meteor din Targu Jiu.

Si domnia a mers. Si-a mers bine. Devenit centrul de gravitatie al unei societati intr-o continua transformare si adaptare, Iulian avea influenta. Din biroul imperial zburau decretele catre supusi. Iar atunci cand oamenii nu ascultau, decretele se impuneau. Cu sabia-n mana.

Nu stia, atunci, ca jumatate de an mai tarziu va semna decrete imperiale la umbra unei cocioabe din Valcea. In 2009, Imparatul a cazut in dizgratia propriilor supusi. Asa ca Iulian I al romilor a devenit din monarh o eminenta cenusie care inca mai trage sforie. Din umbra.

De la Imparat la Rege. Regele Cioaba

Regizor, activist pentru drepturile romilor, artist, familist, predicator si, cand mai e timp, rege. Florin Cioaba si-a dedicat domnia unui singur scop. Acela de a duce mai departe greua mostenire lasata de Ion Cioaba, tatal sau.

La fel ca Imparatul Iulian, a visat ca romii sa fie egali romanilor. Se poate ca regele Cioaba sa reuseasca asta, doar face parte dintr-o dinastie care se intinde pe aproape un secol.

Ca sa putem spune povestea lui Florin Cioaba, trebuie sa intoarcem cateva file de calendar. Pentru ca povestea lui actualului rege al romilor incepe pe vremea cand tiganii au fost la un pas sa nu mai existe. Unul de-al lor a avut noroc si a reusit sa scape din iadul gulagurilor transnistrene. Era bunicul regelui.

Dar povestea dinastiei Cioaba incepe abia in 1992. Atunci, tatal lui Florin, Ion Cioaba, a fost incoronat. Au hotarat ca romii sa aiba un rege. Un rege care sa fie un simbol. Un simbol in care romii sa creada, un om care sa le apere interesele lor

A dus o adevarata cruciada pentru drepturile supusilor. Le-a returnat aurul confiscat de rusi la Bug, a infiintat organizatii pentru educarea si integrarea lor. Orbit de lupta pentru dreptate, nu a mai avut timp si pentru el. In 1997, inima regelui s-a oprit.

Constiincios, fiul s-a straduit sa duca mai departe greaua mostenire lasata de tatal sau. Ca o ultima incoronare a succesului, anul acesta regele Cioaba a semnat regia unui documentar despre Holocaustul romilor.

Acum, ca a prins gustul filmelor, isi propune sa scoata o alta pelicula. Unul despre istoria romilor. De unde au venit si... incotro se indreapta. Doar ca pentru asta va trebui sa-si imparta timpul. Intre familie, biserica la care predica si politica romilor.

Bulibasa, puterea legislativa

Pana la imparati si regi, legea in tiganie o facea un singur om - bulibasa. Fiecare comunitate de romi avea un astfel de lider, cu drept de viata si de moarte asupra celor din jur. Judecata si cuvantul sau erau lege si nimeni nu indraznea sa calce o decizie. Am avut ocazia sa cunoastem un astfel de lider, chiar pe unul dintre cei mai batrani din tara. Are 82 de ani, iar pe ultimii 50 si i-a petrecut rezolvand litigii si scandaluri intre familii.

Marin Constantin, 82 de ani. Ocupatia - judecator si bulibasa. Bulibasa doar in cartierul Obreja din Targu Jiu, ruda mai saraca a Meteorului. Judecator este acolo unde lumea are nevoie de el, dar mai ales de sfaturile lui.

In ultimii 50 de ani, de cand si-a luat asupra lui responsabilitatile de judecator, a vazut mai multe scandaluri si batai decat o gala de K1. Si a gasit o solutie pentru fiecare. E un fel de judecator al judecatorilor, daca tinem cont ca deciziile lui au ridicat sau daramat alti bulibasi. El este exemplul la care se raporteaza restul liderilor.

Toate deciziile pe care le ia sunt trecute printr-un filtru - legile nescrise ale tiganilor. Practic, un fel de lege a Talionului. Ban pentru ochi si bani pentru dinte. Dar de departe cea mai scumpa este puritatea unei fete.

Nu va ganditi ca a facut avere. Comoara lui sunt copiii. Lor le-a construit case. Pentru el nu mai are pretentii. Sta intr-o camaruta si, din cand in cand, mai merge la cavoul pe care si l-a construit pentru cel din urma somn. Acolo unde se odihneste mama copiilor lui.

Sa ne si distram!

Rockerii au Vama Veche, yoghinii Baile Herculane, tiganii au Costestiul. Pe oricare dintre ei i-ai intreba, oraselul argesean a fost dintotdeauna centrul intalnirilor, transformate rapid in dezmaturi scaldate in sampanii scumpe si bauturi fine, sub patronajul celor doi regi.

Aurul e peste tot. Etalat la gat, la maini, pe degete, pe unghii, pe dinti, in tesatura hainelor, in veritabile armuri sau, de ce nu, sub forma de salba la gatul primei doamne. Mai mult decat suficient sa faca pana si rezerva nationala de lingouri sa crape de invidie.

Oricat de mult le-ar placea aurul, recunoasterea publica e mai importanta. Nimeni nu-si permite sa rateze intalnirea. Fie ca vorbim de tiganii sarmani, fie ca vorbim de capetele lor incoronate. Delegatiile caselor regale vin din timp sa pregateasca sosirile majestatilor. Corturile trebuie sa fie la fel de impunatoare ca palatele de rezidenta. Si fiecare incearca sa-si multumeasca supusii cum poate.

Woodstock-ul tiganilor din Costesti nu era suficient pentru presedintele lor, Bercea Mondial. Acesta a mai inventat o adunare in Draganesti-Olt, chiar de ziua lui. Si-a transformat balconul intr-o scena si l-a pus pe Florin Salam sa cante unui oras intreg. Din pacate pentru Bercea, i-au cantat si procurorii cateva melodii. Nu tocmai de suflet.

Ministerul Sanatatii a intrerupt vaccinarea anti-TBC. Peste 100 de copii au ajuns la spital cu reactii adverse... Cea mai mare razie pe autostrada Bucuresti-Pitesti:150 de soferi au fost amendati...