În prima zi de Paşti, există obiceiul de a se purta haine noi sau măcar un articol vestimentar nou. Atât în semn de respect pentru sărbătoare, cât şi pentru că semnifică purificarea trupului şi a sufletului.
Masa din această zi este un prilej de reunire a familiei. De la ospăţ sunt nelipsite ouăle roşii, caşul de oaie, salata cu ceapă verde şi ridichi, drobul şi friptura de miel, pasca umplută cu brânză, smântână sau, mai nou, cu ciocolată.
Prin Învierea Domnului, poporul crede că Raiul se deschide tuturor sufletelor reţinute în Iad şi deschis ramâne până la Duminica Tomei. Se mai spune că cine moare în ziua de Paşti, acela merge în Rai, oricâte păcate ar fi făcut în viaţă.
Mai întâi să pui mâna pe clanţa uşii sau pe orice bucată de fier rece
Când te întorci de la Înviere, mai întâi să pui mâna pe clanţa uşii sau pe orice bucată de fier rece, zicând: “Cum nu năduşeşte fierul rece, aşa să nu năduşească mâinile mele tot anul la lucru”. Toţi cei ce se află departe de casă în ziua de Paşti trebuie să mănânce, în loc de anafură, muguri de salcie sau de măr.
E bine ca fetele să aibă un ou roșu în sân la slujba de Înviere, ca să fie frumoase și să aibă pețitori. Se spune că cei ce ciocnesc ouă de Paști se revăd pe lumea cealaltă. Cojile ouălor sfinţite se păstrează, pentru a afuma cu ele bolnavii, deochiaţii, pe cei speriaţi. Oasele de miel de la masa de Paști trebuie îngropate sub un măr, nicidecum date la câini sau aruncate.
