Poveștile reale ale unor copii crescuți de animale sălbatice. Sunt numiți copiii "Mowgli"

Urmărește A1 pe Discover

Copiii "Mowgli" au fost subiectul unor documentare ample, iar detaliile poveștilor lor au șocat și îndurerat, deopotrivă, pe mulți. Pierduți, abandonați sau complet neglijați de părinți, ei și-au pierdut rapid identitatea umană, s-au readaptat și au devenit asemenea animalelor.

Sunt copii care nu știau să vorbească, care imitau comportamentul sălbatic al animalelor, care se fereau de contactul uman și care ajunseseră să aibă o înfățișare cu o igienă precară. "Fetița-lup", "Băiatul-pasăre" sau "Copila-câine, din Ucraina" sunt doar câteva exemple, studiate de-a lungul timpului de experți.

Poveștile reale ale unor copii crescuți de animale sălbatice. Sunt numiți copiii "Mowgli"

John Ssebunya, "băiatul-maimuță, din Uganda"

Despre cazul lui John Ssebunya, poate cel mai cunoscut, s-a aflat în 1991. Unul dintre experții care l-a studiat, Douglas Candland, psiholog și specialist în primatologie, l-a întâlnit de trei ori în Uganda, în decursul studiului lui: când băiatul avea opt, 12 și 19 ani.

Ca mulți dintre copiii crescuți de animale sălbatice, și povestea lui John Ssebunya, "băiatul-maimuță, din Uganda", este una tristă. Amândoi părinții erau alcoolici, iar într-una dintre nopțile când s-au certat, casa lor sărăcăcioasă a loc foc. Ca prin minune, micuțul lor fiu a reușit să ajungă atunci în pădure și a trăit acolo până când a fost descoperit din întâmplare de o femeie care căuta lemne pentru foc.

Nu se știe exact câți ani avea John atunci când a ieșit din casa care ardea, se presupunea că ar fi avut între un an și trei ani, și nici vârsta pe care o avea atunci când a fost descoperit trăind printre maimuțe, se arată în acest articol.

Expertul care s-a ocupat de cazul lui John Ssebunya a stabilit că John a trăit în mare parte alături de maimuțelele Vervet, primate care nu sunt agresive deloc, iar copilul s-ar fi hrănit cu resturi din mâncarea lor.

"Nu a fost alăptat de ele, asta nu, dar cu siguranță l-au tolerat, iar copilul le-a urmat peste tot", a spus Douglas Candland, psiholog și specialist în primatologie.

După ce copilul a fost găsit, estimativ, după trei ani, "băiatul-maimuță" a fost dus la un orfelinat, unde a primit îngrijirile necesare. Dificultățile legate de limbaj au rămas pentru mult timp, pentru că băiețelul era incapabil să pronunțe cuvinte atunci când a fost găsit.

Ulterior, a relatat ABC, acesta a ieșit în evidență pentru abilitățile lui atletice și pasiunea pentru cântat. John Ssebunya poate fi văzut la maturitate în această fotografie, urmând acest link.

Lobo, "fetița-lup" (Mexic, 1845-1852)

În 1845, un incident straniu a avut loc în Mexic: o turmă de capre care păștea a fost atacată de lupi, iar printre ei a fost zărită și o fetiță, care alerga folosindu-se și de mâini, se arată în acest articol. Copila a fost găsită ulterior de oameni, dar a fugit la scurt timp. În 1852, se presupune că aceeași fată ar fi fost văzută în timp ce alăpta doi pui de lup, într-o pădure. Când oamenii s-au apropiat de ea, a luat-o la goană și nu a mai fost văzută de atunci.

Vanya, "băiatul-pasăre" (Rusia, 2008)

Vanya este "băiatul-pasăre". Un copil în vârstă de șapte ani, găsit într-un apartament foarte mic din Rusia, care trăia cu mama lui în vârstă de 31 de ani. Când a fost descoperit, copilul era închis într-o cameră plină cu tot felul de cuști pentru păsări, hrană și mizeria specifică păsărilor. Mama băiatului îl trata ca pe orice animal obișnuit de companie. Femeia nu l-a lovit niciodată, nu l-a pedepsit, nu l-a lăsat fără mâncare, atât că nu a vorbit niciodată cu el. Copilul a "comunicat" toată viața lui doar cu păsările. În cele din urmă, el a fost luat și dus într-un centru specializat, iar mama lui a fost decăzută din drepturi și pedepsită penal.

Sujit Kumar, "băiatul-pui" (Fiji, 1978)

Sujit a fost un copil neastâmpărat, iar părinții lui au decis să îl închidă într-un coteț, se arată în acest material. La scurt timp, mama lui s-a sinucis, iar tatăl lui a fost ucis. Bunicul copilului l-a avut atunci în grijă, dar a continuat să îl țină în coteț. Sujit avea opt ani când a fost găsit în mijlocul străzii, "cotcodăcind" și dând din mâini, de parcă ar fi avut aripi de găină. Avea comportamentul specific păsărilor de curte și scotea tot felul de sunete asemenea lor.

Shamdeo (India, 1972)

Shamdeo, un băiețel de patru ani, a fost descoperit în 1972 într-o pădure din India, în timp ce se juca cu niște pui de lup. Pielea lui era închisă la culoare, dinții lui erau ascuțiți, unghiile erau foarte lungi și încovoiate, părul era complet mat, iar în palme, coate și genunchi avea calusuri.

Copilul era fascinat de vânatul păsărilor. În 1978, el a fost preluat de asociația unor călugărițe și a primit numele de "Pascal". Shamdeo nu vorbea, dar a învățat ulterior limbajul semnelor, însă călugărițele nu l-au putut dezobișnui complet din a consuma carne crudă. Shamdeo a murit în 1985, se arată în acest material.