Primăriile de municipii ar putea fi obligate să aloce cel puţin 10% din buget către spitale, potrivit unui nou proiect de lege al cărui obiectiv ar fi rezolvarea subfinanțării sistemului medical.
Proiectul de lege a fost propus în contextul în care bugetul sănătății din România este printre cele mai mici din Uniunea Europeană. Cheltuielile pentru sănătate ca pondere în PIB au scăzut constant din 2010, în ultimii ani înregistrându-se o creștere discretă, mult sub minimul necesar. În paralel cu subfinanțarea, scade constant numărul contributorilor la Fondul Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate.
Cele mai mari dezechilibre în sistemul sanitar sunt în județele Suceava și Botoșani, unde din 100 de beneficiari, mai puțin de 30 sunt și contributori.
Potrivit propunerii legislative depuse în Parlament de USR, autorităţile locale pot participa la finanţarea unor cheltuieli de administrare şi funcţionare, respectiv cheltuieli de personal, dar și pentru bunuri şi servicii, investiţii, reparaţii capitale, consolidare, extindere şi modernizare, dotări cu echipamente medicale ale unităţilor sanitare cu paturi, în limita creditelor bugetare aprobate cu această destinaţie în bugetele locale.
Municipiile de pe raza teritorială a aceluiași județ, care nu au preluat în administrare ca și ordonator de credite un spital, alocă obligatoriu minim 10% din bugetul local aprobat, pentru a finanța și susține spitalele de interes județean, indiferent de subordonarea acestora, se arată în proiect, potrivit libertatea.ro.
Din 17,4 milioane de beneficiari, doar 6,7 milioane sunt și contributori la fondul de sănătate
Statisticile prezentate de iniţiatorul proiectului arată că 25% dintre femeile din mediul rural nu au asigurare de sănătate, la fel ca și jumătate din populația romă.
„Este evident că valoarea veniturilor, a banilor colectați din contribuții nu ține pasul/ritmul cu valoarea cheltuielilor generate de sistemul de sănătate, cu atât mai mult cu cât creșterile salariale semnificative din 2017/2018 ale personalului din Sistemul Public de Sănătate sunt acoperite prin transferuri de la FNUASS, sumele obținute de spitale în baza contractelor cu Casele de Asigurări neacoperind nici pe departe aceste sume. Spre exemplu, doar pentru semestrul II al anului 2017 a fost necesară suplimentarea la titlul VI al bugetului FNUASS – `Transferuri între unități ale administrației publice` cu 1331 milioane lei, pentru compensarea influențelor financiare determinate de creșterile salariale, la nivelul acordat în luna iunie 2017″, a spus Adrian Wiener, care a semnat proiectul de lege depus în Parlament.
Cu toate aceste rectificări, pentru anul 2017, execuția bugetului FNUASS s-a încheiat cu un deficit de peste 560 de milioane de lei. Cheltuielile au fost de 29.321,7 milioane de lei, raportate la venituri încasate la bugetul fondului de 28.760,9 milioane de lei.
Evoluţia din sistem mai arată că o compensare consecutivă de la bugetul de stat și ponderea masei salariale în bugetele spitalelor vor crește în defavoare cheltuielilor pentru asigurarea serviciilor medicale.
„Nici nu mai poate fi vorba de investiții în ameliorarea infrastructurii hoteliere sau dotarea cu aparatură și tehnică medicală a spitalelor”, spune senatorul USR.
Potrivit lui Adrian Wiener, România are cel mai mare procent de mortalitate evitabilă din Europa, una dintre cele mai mari mortalități cardiovasculare, cea mai mare rată a mortalității infantile. Totodată, țara noastră are cea mai mare rată a nevoilor medicale nesatisfăcute, accesibilitatea la serviciile de sănătate fiind printre cele mai mici din Uniunea Europeană.
