Urmărește A1 pe DiscoverZiua intrării în Biserică a Fecioarei Măria, numită Ovidenia, Obrejenia sau Vovidenia, corespunde în Calendarul popular cu celebrarea unei năprasnice divinități a lupilor, Filipul cel Șchiop sau Filipul cel Mare (21 noiembrie).
Local, în Bucovina, se credea că în această zi s-ar fi născut Domnul Hristos. Sărbătoarea de Ovidenie împreună cu Filipii de Toamnă, Noaptea Strigoilor, Santandrei și Sannicoara (Moș Nicolae) formează, în perioadă 13 noiembrie - 6 decembrie, un scenariu ritual de înnoire a timpului, probabil Anul Nou dacic.
În noaptea de Ovidenie, când se credea că se deschide Cerul și vorbesc animalele, se priveghea la lumina unei lumânări încolăcite o strachină cu apa de leac. Tot atunci se făceau farmece și descântece, se află ursită, se efectuau observații și previziuni meteorologice. Pentru copiii morți nebotezați și pentru oamenii înecați și morți fără lumânare li se făceau în această zi praznice și li se împărțeau pomeni. Întrucât se credea că în noaptea de Ovidenie strigoii circulau fără opreliște, se ungeau cu usturoi cercevelele ferestrelor, tocurile ușilor, vatră și cuptorul care comunicau, prin horn, cu exteriorul. Pentru protecția vitelor împotriva animalelor sălbatice se interzicea orice activitate legată de prelucrarea lânii și pieilor de animale.
De la Ovidenie până la Sangiorz, femeilor le era interzis să mai spele rufele la rău.
Părinţii care îşi doresc reuşita copiilor lor, trebuie să aprindă o candelă, iar focul trebuie să ardă în cămin toată noaptea. Mai mult, tot acum se fac farmece şi descântece, se află ursita şi se fac previziuni meteorologice.
Aşa cum spune tradiţia populară, dacă Intrarea Maicii Domnului va fi înnorată, vor fi epidemii de-a lungul anului. Dacă va ninge pe 21 noiembrie, vom avea parte de o iarnă lungă şi grea.
“Se crede că de Ovidenie se deschid cerurile şi că acum, cei cu sufletul curat pot înţelege graiul animalelor. Tot acum, e bine ca oamenii certati să-şi ceară iertare şi să se împace. Se mai spune că de Ovidenie, ologii s-ar putea vindeca”, au spus specialiştii în etnografie şi folclor de la Muzeul Dunării de Jos Călăraşi.
