Tot ce trebuie să știi despre sărbătoarea Moșii de vară! De ce se împart ulcele cu fructe și lapte

Urmărește A1 pe Discover

Tradiţia spune că la Moşii de vară, care se sărbătoresc în sâmbăta Rusaliilor, se dau pomeni pentru sufletele strămoşilor care au revenit acasă în Joia Mare şi acum trebuie să-şi recapete liniştea în ancestral iar pentru aceasta, femeile din Banat duc la biserică ulcele cu fructe noi, de obicei cu cireşe, dar şi cu lapte, uneori chiar şi mămăligă sau griş cu lapte.

'Este o zi de îmblânzire a acestor spirite, când se dau pomeni generoase iar între rude se împarte tradiţional ulcica cu lapte sau cu primele fructe, cu primele cireşe', a declarat Aurelia Mândroane, etnolog la Muzeul Satului Bănăţean din Timişoara.

Componenta creştină a sărbătorii Moşilor de vară care se împleteşte cu cea a Rusaliilor se marchează în Banat prin rugi iar la biserică se aduc crengi de stejar care se sfinţesc şi apoi se păstrează în casă şi când este vreme rea, se aprinde câte-o frunză pentru potolirea urgiei naturii.

Potrivit Aureliei Mândroane, există şi superstiţii legate de această zi, de sufletul strămoşilor, pentru că tot acum îşi fac apariţia în lumea noastră Rusaliile, zâne rele care trebuie îmbunate pentru a nu-i poci pe oamenii care, întâmplător, le pot vedea în noaptea aceasta.

'Vorbim despre aceste zâne, pentru că Rusaliile sunt nişte zâne ceva mai rele, care nu admit să li se încalce preceptele. Ele bântuie spaţiul, ele trebuie sărbătorite, ele trebuie cinstite. Se zice că acolo unde se încinge dansul zânelor, iarba creşte mult mai bogată, în formă de cerc. E bine să nu le vezi şi să nu le auzi, pentru că poţi să fii pocit', povesteşte Aurelia Mândroane.

Şi, pentru că Rusaliile din Banat sunt la fel de nărăvaşe ca suratele lor din restul ţării, oamenii îşi iau măsuri de apărare în această noapte, punând la usciorii uşilor casei şi ai grajdurilor frunze de fag, de leuştean sau usturoi, pentru a îndepărta aceste spirite malefice, adaugă etnologul Muzeului Satului Bănăţean.

Banatul este zona în care, pentru a îmbuna sufletele zânelor, băieţilor li se dădea adesea numele de Rusalin, mai puţin obişnuit în alte regiuni ale ţării. Obiceiul, prezent mai ales în Banatul de munte, se mai păstrează şi astăzi.

Sursa: Agerpres