Tradiții în Ajunul Crăciunului. De ce e bine să mănânci mere pe 24 decembrie

Urmărește A1 pe Discover

Ajunul Crăciunului este despre colindele care vestesc nașterea Mântuitorului, despre bradul de Crăciun, dar și despre ultimele pregăttiri înainte de marea sărbătoare. Pe 24 decembrie românii își amintesc de tradițiile și superstițiile din străbuni și chiar țin cont de multe dintre ele. Pentru a avea parte de belșug, sănătate, noroc și spor în casă, dar și pentru a alunga răul, românii au grijă să respecte tradițiile din Ajun de Crăciun.

Citește și: Când se merge cu Steaua, de fapt. Ce semnificație are acest obicei

În Ajunul Craciunului se mănâncă mere

Se spune că cei care mănâncă un măr în Ajun de Crăcin vor fi sănătoși și voioși întregul an. Așa că, potrivit tradiției, pe 24 decembrie românii care vor să aibă parte de un an bun, cu sănătate și spor, mănâncă un măr. Colindătorii primesc, printre altele, și mere în dar, în schimbul colindului lor.

Dacă cine taie un măr găsește viermi, sau fructul este putred, nu este semn bun pentru starea lui de sănătate din următorul an.

Citește și: Programul Metrorex de Crăciun și Revelion. Cum circulă metroul în perioada sărbătorilor în 2023

Bradul de Crăciun se împodobește în seara de Ajun

Chiar dacă mulți români îmodobesc bradul la începutul lui decmebrie, fiind nerăbdători să simtă atmosfera Crăciunului, în mod tradițional acesta se împodobește în seara de Ajun.

Tradiția împodobiii bradului a început deoarece oamenii considerau că plantele veșnic verzi încorporează vitalitatea și aduc sănătate în casă. Când datina împodibirii bradului a început să fie practicată în Ajunul Crăciunului, se foloseau lumânări, dar acum oamenii au la dispoziție tot felul de decorațiuni și instalații luminoase care mai de care mai deosebite.

Citește și: Ciocolată caldă pentru dimineața de Crăciun. Rețeta specială

Tradiția spune că bradul împodobit trebuie să aibă neapărat în vârf un înger sau o stea, care amintește de steaua care li s-a arătat celor 3 magi: Melchior, Baltazar și Gaspar.

Citește și: La ce temperatură se coace cozonacul. Varianta ideală pentru cuptorul electric sau pe gaz

Alte tradiții importante în Ajunul Craciunului

-în Ajun de Crăciun se agață crenguțe de vâsc în casă pentru noroc, belșug și alungarea certurilor.

-în Ajunul Crăciunului gospodinele pregătec covrigi și colaci pentru colindători. Potriviti legendei, colacii semnifică mâna tăiată a Crăciuniței care a ajutat-o pe Maica Domnului să nască. De asemenea, gospodinele pregătesc și turtele numite și „Scutecele Domnului”, tot pentru colindători.

-femeia care a pregătit colacii se duce în grădină cu mâinile pline de aluat și spune: „măr, astfel rodnic să fii cum stă aluatul pe mâinile mele''

-în ziua de Ajun este interzis să se dea cu mătura, pentru că superstiția spune că se alungă norocul, așa că gospodinele trebuie să curețe casa înainte de 24 decembrie

-în dimineața de Ajun de Crăciun copiii și tinerii pornesc să vestească nașterea Mântuitorului cu colindele lor. Până după Sfânta Liturghie din ziua de Crăciun este încă post, astfel că toți colindătorii trebuie şi ei primiţi cu daruri de post (covrigi, turte, nuci, fructe).

- de Ajun este interzis consumul de rachiu. Cei care consumă această băutură se spune că vor fi batjocoriți de Diavol tot anul

-în unele sate din România, fetele nemăritate țin post negru pentru a își visa ursitul.

-certurile sunt interzise în ziua de Ajun.