TRADIȚII inedite de Paște| Obiceiuri pe regiuni

Urmărește A1 pe Discover

În acest an, Paștele ortodox este sărbătorit pe 8 aprilie. Sărbătoarea Învierii Domnului nu este doar despre luarea mesei în familie și despre pregătirea preparatelor alese. Paștele este și despre tradiții. Iată care sunt obiceiurile pascale pentru fiecare regiune a țării noastre.

Obiceiul colorării ouălor s-a transmis creștinilor și este, din fericire, încă practicat, mai ales, la popoarele Europei și Asiei. Spre deosebire de alte țări ale Europei, unde obiceiul s-a restrâns sau a dispărut, la români a înflorit, atingând culmile artei prin tehnică, materiale, simbolica motivelor și perfecțiunea realizării.

Simbolistica ouălor de Paști trebuie căutată înainte de nașterea lui Hristos, în timpuri străvechi. Oul era dat în dar, fiind considerat simbol al echilibrului, creației, fecundității, simbol al vieții și al reînnoirii naturii, obiceiul vopsirii lui fiind întâlnit la chinezi cu două mii de ani înainte de Hristos.

Ouăle de Paști, potrivit tradiției, erau adunate din cuibar în miercurea din a patra săptămână a Postului Mare, numită și "miercurea Paresimilor". Acum se alegeau ouăle pentru masă de Paști și ouăle ce urmau să fie înroșite. Chiar dacă ele erau alese în această zi, vopsitul lor avea loc în joia din săptămâna de dinaintea Sfintelor Paști, însă, niciodată în Vinerea Mare.

Încondeierea ouălor reprezintă un obicei străvechi în tradiția românească. Ouăle încondeiate sunt o mărturie a datinilor, credințelor și obiceiurilor pascale, reprezentând un element de cultură spirituală specific românească.

În tradiția populară de la noi, oul roșu de Paște simbolizează sângele Domnului și ar avea puteri miraculoase, de vindecare, de îndepărtare a râului, fiind purtător de sănătate, frumusețe, vigoare și spor. Ouăle colorate în alte culori (galben, verde, albastru) vestesc bucuria primăverii.

Obiceiuri de Paște din Bucovina

În Bucovina, cojile ouălor de Paști, sunt aruncate în rău, pentru că apa să le poarte la "Blajini" (ființe imaginare, încarnări ale copiilor morți nebotezați, al căror loc de viețuire se află la "capătul lumii", aproape de Apa Sâmbetei). În felul acesta, și Blajinii știu că pentru toți creștinii a venit Sărbătoarea Sfintelor Paști.

Obiceiuri de Paște în Ardeal

În părțile Sibiului, există obiceiul că de Paști să fie împodobit un pom (un arbust) asemănător cu cel de Crăciun. Singură deosebire constă în faptul că în locul globurilor se agăță ouă vopsite (golite de conținutul lor). Pomul poate fi așezat într-o vază frumoasă și farmecul sărbătorii sporește cu o podoabă de acest fel.

Un alt obicei originar din Ardeal este cel al „mironosițelor”. Obiceiul constă într-o mică scenetă din noaptea Învierii, după Sfânta Liturghie şi prezintă mironosiţele care mergeau plângând la mormântul Domnului, unde se întâlnesc cu îngerul vestitor al minunii. Mironosiţele sunt interpretate de fete de până la 12 ani, iar în scenetă apar un ostaş, arhiereul, un înger şi Iisus.

Obiceiuri de Paște în Maramureș

În Maramureș, zonă Lapusului, dimineață, în prima zi de Paști, copiii (până la vârstă de 9 ani) merg la prieteni și la vecini să le anunțe Învierea Domnului. Gazdă dăruiește fiecărui urător un ou roșu. La plecare, copiii mulțumesc pentru dar și urează gospodarilor "Sărbători pascale fericite”. La această sărbătoare, pragul casei trebuie trecut mai întâi de un băiat, pentru că în acea gospodărie să fie armonie tot restul anului. În dimineață zilei de Paști, copiii se spală pe față cu apa proaspătă de la fântână în care s-au pus un ou roșu și fire de iarbă verde.

Obiceiuri de Paște în Moldova

Spre deosebire de alte zone, în Moldova, în noaptea de Înviere pe lângă slujba în care se cântă „Hristos a Înviat”, credincioșii marchează momentul cu împușcături sau pocnitori. Acestea au rolul de alungă spiritele rele.

Tot în această noapte, fețele nemăritate merg la biserică și spăla clopotnița cu apa neîncepută, iar dimineață se spăla cu ea pe față pentru a fi îndrăgite de băieți neînsurați din sat. Potrivit tradiției, băieții care nutresc sentimente pentru fețele nemăritate trebuie să meargă la casele lor și să le ofere un ou roșu.

Obiceiuri de Paște în Oltenia

Potrivit tradiţiei femeile nu au voie să doarmă în Joia Mare, pentru că vor dormi tot anul. În unele zone din Oltenia, bărbaţii sunt cei care încondeiază ouăle, iar acestae sunt dăruite la masa de Paşte de către fini, naşilor, iar feciorii le oferă fetelor la hora satului. În dimineaţa de Paşte, după ce oamenii se întorc acasă cu lumânarea aprinsă nu au voie să intre în casă până nu culeg din grădină iarbă verde pe care o aşează pe scările casei. Vinerea mare este ziua scăldatului, iar conform tradiţiei acela care se scufundă de trei ori în apa rece va fi sănătos tot anul. Dacă plouă, anul va fi unul bogat, cu recolte.

Foto: Pexels, Adevarul