Boboteaza este una dintre cele mai mari sărbători ale creştinătăţii. Se sfinţesc toate apele şi izvoarele pământului, dar şi Aghiasma Mare prin semnul Crucii. În multe localităţi din ţară, păşirea preotului în casa gospodarilor este aşteptată cu sufletul la gură şi întâmpinată cu tot felul de obiceiuri
La Soceni, în Caraş Severin, preotul e întâmpinat cu porumb şi fasole pe mese şi o cană pentru agheasmă, atunci când vine cu botezul. Aşa e tradiţia.
La plecare, dascălii lasă gazdei apă sfințită, iar preotul - un fir de busuioc din buchetul său.
Bătrânii spun că agheasma are puteri miraculoase. În casele unde sunt fete de măritat, tinerele rup din busuiocul preotului câteva fire pe care le pun sub pernă să-şi viseze ursitul. Iar gospodinele folosesc tot anul agheasma fie în momentele de boală grea, pentru liniștirea copiilor mici ori la stropirea culturilor şi a animalelor.
De asemenea, potrivit tradiţiei, în ajunul Bobotezei, în casele românilor se pregăteşte o masă asemănătoare cu cea din Ajunul Crăciunului. Astfel, sub faţa de masă se pune fân sau otavă, iar pe fiecare colţ al acesteia se pune câte un bulgăre de sare. Apoi, pe masă se aşază 12 feluri de mâncare: colivă, bob fiert, fiertură de prune sau perje afumate, sarmale umplute cu crupe, borş de "burechiuşe" sau "urechiuşele babei" (fasole albă cu colţunaşi umpluţi cu ciuperci), borş de peşte, peşte prăjit, plăcinte de post umplute cu tocătură de varză acră, plăcinte cu mac.
Nimeni nu se atinge de bucate până nu soseşte preotul cu Iordanul sau Chiralesa, pentru a sfinţi masa. "Chiralesa" provine din neo-greacă şi înseamnă "Doamne, miluieşte!". Exista credinţa că, strigând "Chiralesa", oamenii capătă putere, toate relele fug şi anul va fi curat până la Sfântul Andrei (30 noiembrie). După sfinţirea alimentelor, o parte din mâncare se dă animalelor din gospodărie, pentru a fi fertile şi protejate de boli.
În această zi sunt interzise certurile în casă şi nu se dă nimic cu împrumut
Tradiţia mai spune că la Bobotează nu se spală rufe. În această zi sunt interzise certurile în casă şi nu se dă nimic cu împrumut.
De Sfântul Ioan Botezatorul (7 ianuarie) există un alt obicei, numit "Udatul Ionilor", întâlnit mai ales în Transilvania şi Bucovina. În Bucovina, la porţile tuturor care au acest nume se pune un brad împodobit, iar aceştia dau o petrecere cu lăutari. Mai mult, în Transilvania cei care au acest nume sunt purtaţi cu mare alai prin sat până la râu, unde sunt botezaţi sau purificaţi.
