Urmărește A1 pe DiscoverIn fiecare an, in prima vineri dupa Paste, credinciosii sarbatoreste Izvorul Tamaduirii. Acesta este un praznic inchinat Maicii Domnului, menit sa arate rolul Fecioarei Maria in lucrarea mantuirii oamenilor.
Potrivit crestinortodox.ro, numele de Izvorul Tamaduirii aminteste de o serie de minuni savarsite la un izvor aflat in apropierea Constantinopolului.
Leon cel Mare, cu putin timp inainte de a ajunge imparat, se plimba printr-o padure din apropierea Constantinopolului. Intalneste un batran orb care ii cere sa ii dea apa si sa-l duca in cetate. Leon cauta in apropiere un izvor, dar nu gaseste. La un moment dat, a auzit-o pe Maica Domnului spunandu-i: "Nu este nevoie sa te ostenesti, caci apa este aproape! Patrunde, Leone, mai adanc in aceasta padure si luand cu mainile apa tulbure potoleste setea orbului si apoi unge cu ea ochii lui cei intunecati". Leon asculta si astfel gaseste un izvor din care ii va da orbului sa bea. Ii spala fata cu aceasta apa, iar orbul va incepe sa vada. Dupa ce a ajuns imparat, Leon a construit langa acel izvor o biserica. De-a lungul timpului, apa acestui izvor a vindecat multe boli si a tamaduit diferite rani si suferinte.
Izvorul Tamaduirii - Traditii si credinte populare
Crestinii vin in aceasta zi la biserica pentru a lua parte la slujba de sfintire a apei, cunoscuta si sub numele de Aghiasma Mica.
In aceasta zi, in unele zone ale tarii, tinerii adolescenti fac un legamant. Acesta se facea, cu sau fara martori, in casa, in gradini sau in jurul unui copac inflorit. Tinerii treceau prin mai multe momente rituale prin care faceau juramantul respectiv: pronuntarea cu voce tare a juramantului, schimbul colacului si al altor obiecte cu valoare simbolica, de obicei o oala sau o strachina din lut, insotite intotdeauna de o lumanare aprinsa, imbratisarea frateasca, ospatarea cu alimente rituale si dansul.
De Izvorul Tamaduirii nu se lucreaza. Conform traditiei, pe vremuri, cine lucra era lovit de o boala din care nu isi mai revenea pana la moarte. In plus, in trecut nu se tesea nimic deoarece cu panza tesuta in aceasta zi nu se imbracau nici macar cei morti, pentru ca nu puteau fi primiti pe cealalta lume, potrivit jurnalul.ro.
In unele zone din tara, se faceau vraji. Se spunea ca femeile care lasau in biserica, peste noapte, in joia din Saptamana Luminata, un vas cu apa si il recuperau dupa slujba de vineri, aveau norocul de a se spala cu acea apa de numeroase necazuri.
Sursa: crestinortodox.ro
Ploi aproape zilnic, după 20 aprilie! Prognoza METEO în fiecare regiune a țării... Vrei să câștigi și tu la LOTERIA BONURILOR FISCALE? Iată când are loc URMĂTOAREA EXTRAGERE...
