Producerea unui cutremur puternic în România va avea efecte devastatoare asupra Bucureștiului, atrag atenția specialiștii, care spun că regulamentele celor 98 de zone protejate au fost încălcate abuziv, uneori, cu acordul autorităţilor.
Conform raportului pe 2018, ce a fost publicat de Ordinul Arhitecților din București, toate construcţiile din Bucureşti au la bază un plan urbanistic general care a expirat de opt ani, dar a fost prelungit în lipsa unuia nou.
De asemenea, ei atrag atenția că mai multe clădiri renumite de pe Bulevardul Magheru, ca Blocul Patria sau Blocul Aro sunt extrem de vulnerabile, motiv pentru care locatarii acestora ar trebui să se mute pentru a fi consolidate. Aceștia, însă, susțin că nu au unde să se mute.
“Toţi locatarii trebuie să semneze şi să fie de acord cu consolidarea nu doar o dată, ci de 3 ori, iar cea de-a treia dată, care este hotărâtoare, este şi momentul în care li se spune cât îi va costa.”, a declarat coordonatorul proiectului ALERT.
De asemenea, acesta atrage atenția că proporțiile unui cutremur major ar putea să fie devastatoare și în cazul clădirilor nou construite.
Reprezentanții Ordinului Arhitecților au propus, de asemenea, și câteva soluții, precum refacerea Ordonanței de Guvern 20/1994, asigurarea de locuințe temporare, refacerea expertizelor și un program de informare și educare a publicului.
Gheorghe Mărmureanu, care a studiat toate cutremurele de la 1700 încoace, spune că jun cutremur puternic s-ar produce după 2040.
“Există o anumită distanţă în timp, egală pentru toate. Urmează ca marele cutremur să fie după 2040. Asta este. Există o realitate fizică. Dacă socotim 64 de ani de la cutremurul din 1977 rezultă 2041. Acesta este marele cutremur care poate fi în Vrancea. Nu o spun eu, asta rezultă din calcule. Nu poate fi un cutremur mai devreme, dar nu aş vrea să fiu director atunci la institutul pe care îl conduc acum”, declara, la Focşani, Gheorghe Mărmureanu, în urmă cu câteva luni.
Doar cinci clădiri cu risc seismic din Bucureşti se aflau în luna martie a acestui an în şantier pentru consolidare, în condiţiile în care în Capitală există 171 de imobile încadrate doar în clasa I de risc seismic, care prezintă pericol public (semnalizate prin bulina roşie), potrivit datelor furnizate de Primăria Municipiului Bucureşti. Instituţia are un buget de 10 milioane de euro pentru consolidarea clădirilor cu risc seismic în 2018.
