Adaugă-ne ca sursă preferată în GoogleData de 15 mai 2018 va rămâne pentru eternitate una tristă pentru sportul, jurnalismul și tot ceea ce înseamnă profesionalism în România. Ieri, fostul comentator sportiv, Cristian Țopescu, a murit la vârsta de 81 de ani. El fusese internat, de urgenţă, cu o săptămână în urmă, pe secția de Anestezie și Terapie Intensivă a Spitalului Elias, în urma unor complicații cauzate de diabet.
Cristian Țopescu lasă în urma sa o carieră unică în tot ceea ce a însemnat jurnalism de înaltă ținută. Timp de patru decenii, legendarul comentator și-a trecut în palmares peste 5000 de transmisiuni în direct de la diferite competiții sportive.
Printre evenimentele sportive remarcabile comentate de Cristian Ţopescu se află, în primul rând, performanța fabuloasă a Nadiei Comăneci care a obținut prima notă de 10 din istoria gimnasticii, în anul 1976, la Montreal, finalele Campionatului Mondial de handbal 1970, 1974, câștigate de România, dar și parcursul de excepție al ”Generației de Aur” a lui Hagi și Popescu din SUA 94.
În urmă cu un an, Cristian Țopescu a fost prezent într-o ediție eveniment la Antena 3, unde a răspuns chiar întrebărilor fiicei sale, Cristina Țopescu. Marele comentator a vorbit despre cele mai frumoase, dar și dureroase, amintiri din cariera sa. Diagolul emoționant dintre tatăl și fiica familiei Țopescu a scos la iveală amănunte deosebite din viața comentatorului Cristian Țopescu. Cristina dezvăluie că taciturnul său tată din viața de familie se transfigura la televizor într-un jurnalist plin de vervă, plin de pasiune și de trăiri intense.
Cristian Țopescu, comentatorul care a ținut milioane de telespectatori cu sufletele la gură, a povestit care au fost cele mai dureroase momente din cariera de comentator, dar și cea mai grea înfrângere pe care a comentat-o.
Țopescu recunoaște că își pregătea cu mare atenție finalurile de comentarii ale meciurilor de fotbal. Cel mai dificil moment era când trebuia să comenteze un eșec al ”tricolorilor”. Victoriile erau trecute ușor, însă un eșec....
”Înaintea fiecărui meci îmi pregăteam două variante de încheiere a comentariului în caz de înfrângere. După victorii, vorbele îți vin foarte ușor, după înfrângere e mai greu. Cea mai amară înfrângere nu a fost cea de la Mondialul din 1994, România - Suedia, ci o dispută din 1977, România - Iugoslavia pe stadionul Steaua. Iugoslavii ne-au învins atunci cu un scor de tenis, 6-4. Puneți-vă în pielea unui comentator român care trebuie să încheie o transmisie a unui meci în care echipa lui națională a pierdut cu 4-6. M-a ajutat atunci ceea ce îmi pregătisem dinainte”, a povestit comentatorul în fața fiicei sale.
