Live acumChefi la Cutite
Prime Time 20:00iUmor

Gheorghe Leonida. Românul care-a realizat cel mai frumos chip al lui Iisus Hristos a murit, căzând în cap, pe strada Salcâmilor, culegând tei!

În 1922, brazilienii decid să ridice pe un munte de lângă Rio de Janeiro o statuie uriașă a lui Iisus Hristos. Da Silva Costa, inginerul care se va ocupa de proiect, merge la Paris, unde discută cu sculptorul Paul Landowski. În echipa acestuia se află și românul GHEORGHE LEONIDA, omul care-i va realiza chipul lui Cristo Redentor, una dintre cele mai frumoase statui ale omenirii, înclusă pe lista Minunilor Moderne. Va sfârși, tragic, în Bucureștiul anilor '40, căzând de pe casă...

În 1922, brazilienii decid să ridice pe un munte de lângă Rio de Janeiro o statuie uriașă a lui Iisus Hristos. Da Silva Costa, inginerul care se va ocupa de proiect, merge la Paris, unde discută cu sculptorul Paul Landowski. În echipa acestuia se află și românul GHEORGHE LEONIDA, omul care-i va realiza chipul lui Cristo Redentor, una dintre cele mai frumoase statui ale omenirii, înclusă pe lista Minunilor Moderne. Va sfârși, tragic, în Bucureștiul anilor '40, căzând de pe casă...

În mai 1922, autoritățile din Rio de Janeiro decid să ridice în apropierea orașului o statuie a lui Iisus Hristos, pentru a marca, astfel, 100 de ani de la Declarația de Independență a Braziliei, semnată pe 7 septembrie 1822. Ideea nu era nouă, fusese formulată încă din 1859 de către călugărul Pierre Marie Boss, dar abia acum se punea, concret, în practică. La ”licitație” participă trei ingineri, însă proiectul lui Heitor da Silva Costa este cel câștigător. Se alege ca loc ”Corcovado” (în traducere ”Ghebosul”, din cauza formei sale), un fel de deal-munte aproape de Rio de Janeiro, cu o înălțime de 713 metri, în Parcul Național de la Tijuca.

După semnarea actelor, da Silva merge la Paris, pentru a se întâlni cu sculptorul francez Paul Landowski (1875 - 1961), unul dintre marii maeștrii ai ArtDeco, care-i prezintă câteva schițe. Între 27 mai și 20 iulie 1924, Landowski îi arată proiectele, brazilianului îi plac. ”Da Silva este foarte bucuros de desenele mele”, îi scrie francezul soției sale, pe 3 noiembrie 1924. Palma se bate și oamenii se apucă de treabă. Este momentul în care Paul îi prezintă oaspetelui echipa sa, din care face parte și românul GHEORGHE LEONIDA, cel care va rămâne în istorie drept omul care a realizat chipul lui ”CRISTO REDENTOR” (Hristos Mântuitorul), una dintre cele mai frumoase și mai cunoscute statui din istorie.

11 frați, mulți dintre ei extrem de cunoscuți

Mulajul pentru chipul statuii este în lucru, supervizat de Leonida. Atelierul din Boulogne, 1924-1925

Dar cine este Gheorge Leonida?

Român neaoș, din Galați, GHEORGHE LEONIDA vine pe lume lîn 1892, în familia unui ofițer de carieră, Atanase, căsătorit cu Matilda, fiica unui inginer francez. Cei doi au 11 copii, aproape toți ajungând personalități în diferite domenii:

- Dimitrie Leonida (1883 - 1965), inginer electrician, părintele Complexului Hidrografic ”Bicaz”, fondatorul Muzeului Tehnicii Românești în 1909 (cel care, din 1965 îi poartă numele, găzduit în partea stângă a intrării din Parcul ”Carol” din București);

- Elisa Leonida-Zamfirescu (1887 - 1973), prima femeie-inginer din lume, absolventă a Politehnicii Regale din Charlottenburg, chimistă de faimă la Institutul Geologic din București;

- Adela Leonida-Paul (1890 - 1928), reputat medic oftalmolog, primul specialist român care a utilizat curentul electric în tratarea cataractei;

- Generalul Paul Leonida (1895 - 1952), profesor la Școala Superioară de Război, combatant în ambele războaie mondiale;

- Alexandrina (1875-1918), Natalia (1878 - 1948) și Maria (1885 - 1970), profesoare, spirite ce au educat zeci de generații de elevi.

GHEORGHE LEONIDA se mută de pe malurile Dunării la București, unde absolvă liceul ”Mihai Viteazul”. Trece, apoi, la Conservatorul de Artă, secția ”Sculptură”. Debutează în 1916, apoi pleacă pe frontul Primului Război Mondial, ca locotenent. Între 1922 și 1925 studiază la Academia di Belle Arte din Roma. Naște ”Reveil” (”Somnul”), prima recunoaștere internațională ca artist, pentru care primește premii importante. Ajunge să expună la Salonul Național de Artă din capitala Italiei. Parisul îl primește cu brațele deschise. E student la Școala Națională de Arte Frumoase. Realizează ”Le Diable”, ”Diavolul”, este, din nou, premiat, iar presa franceză scrie despre el în termeni elogioși. Paul Landowski îi vede numele, se cunosc, se plac, așa că în momentul în care oferta pentru realizarea statuii ajunge pe masa sa, primul opțiune este românul GHEORGHE LEONIDA.

Toamna lui 1930. Rio de Janiero. Lucrările de construcție sunt aproape de finalizare

Gălățeanul se va ocupa de chipul lui Cristo Redentor. Se ia decizia ca fața și mâinile statuii să se realizeze în Franța, urmând a fi transportate, cu vaporul, în Brazilia, unde deja se porniseră lucrările. LEONIDA intră în atelierul de la Boulogne. Se lucrează intens, se face macheta din ghips. Pe deasupra, se decide placarea cu triunghiuri mozaicate din steatit, o grupă de minerale de culoare albă. Românul supraveghează zi de zi. Când totul e gata, LEONIDA, Landowski și echipa lor ”împart”, pentru a fi mai ușor de transportat, chipul în 50 de părți. Se traversează Atlanticul, asamblarea este destul de anevoioasă, dar interesantă. Prin interiorul statuii, pe niște scări, chipul este ”urcat” la locul său, unde cele 50 de bucăți sunt lipite. Ziarele braziliene, destul de atente, remarcă, deja, frumusețea monumentului, chiar dacă acesta este acoperit de schele.

Marconi vrea să ”aprindă” monumentul, din Italia, dar fără succes

Finalmente, pe 12 octombrie 1931, în prezența multor perosnalități, Cristo Redentor este inaugurată: 38 de metri, piedestal de 8, 1.145 de tone greutate. Cost de 250.000 $ atunci, echivalentul, acum, a 3.400.000. Guglielmo Marconi, inventatorul radioului, este cel care trebuie să ”aprindă” luminile statuii, din Italia. Sistemul nu funcționează, dar câțiva ingineri, la baza monumentului, fac o minune și inaugurarea e un succes.

GHEORGHE LEONIDA se reîntoarce în țară. Continuă să sculpteze. ”Eva” (un bronz ce poate fi admirat, astăzi, în curtea Muzeului Național de Artă din București), apoi ”Cititoarea” ori ”Ostaș Rănit”. Capodoperele sale ajung la Castelul Bran, fiind un apropiat al Casei Regale. În vara lui 1942, Leonida se află în casa familiei lor din București, de pe strada Salcâmilor, unde viețuiește generalul Paul Leonida și unde va trăi și Mircea, fiul marelui Dimitrie Leonida. La 50 de ani, Gheorghe vrea să culeagă flori de tei. Se urcă pe casă, dar nu ajunge. Intenționează să sară pe chioșcul din față, acesta e acoperit cu tablă. Artistul alunecă, într-o mână are punga cu tei, nu se poate agăța de nimic și cade direct în cap, pe ciment. Moarte pe loc. Un destin crunt și crud pentru unul dintre românii faimoși mai mult în afara granițelor decât în interiorul lor.

Casa din București, de pe strada Salcâmilor, unde-și va găsi sfârșitul Gheorgle Leonida. Pe această canapea se va odihni din 1940 până la decesul său, din vara lui 1942

Pentru că este mereu lângă Regii României, comuniștii îl șterg din toate manualele de specialitate. Abia după 1990 numele și realizările sale sunt readuse în discuție.

În 2007, Cristo Redentor, statuia lui Iisus Hristos cu unul dintre cele mai frumoase chipuri din lume, opera lui românului GHEORGHE LEONIDA, este inclusă pe lista celor ”Șapte minuni moderne ale lumii”.

Surse: O Globo, Florin Jianu

Recomandari