"Va las cantecelele mele" -a fost ultimul cantec, ultima zi, ultimul spectacol pentru Maria Lataretu. Pe scena Caminului Cultural din Romanesti, in judetul Botosani..locul unde artista si+a dat sufletul. Si azi o multime de oameni se jura ca au vazut-o pe Maria Lataretu prabusindu-se pe scena, asa cum sta scris si in marmura. Chiar si cei care nu erau nascuti in septembrie 1972 cand s-a intamplat tragedia.
Oamenii de acolo par sa aiba nevoie de aceasta legenda si spun ca s-a prabusit in timp ce canta piesa "Va las cantecele mele", pe scena Caminului Cultural. Chiar si Maria Ciornea a scris in cartea dedicata Mariei Lataretu ca artista a fost rapusa fulgeratot si a cazut pe scena.
Ultimele ore din viata Mariei Lataretu
26 septembrie 1972. O zi de toamna aspra, rece. Maria Lataretu era asteptata sa sustina doua spectacole, unul mare la Caminul cultural de la Botosani. Dimineata, la 7,00, artista pleca din bucuresti spre Botosani, impreuna cu Ion Luiacan si Ionel Schipoanca.
A fost prima data cand artista acceptase sa cante in frig. Desi nu se simte prea bine, Maria Lataretu a coboarat din vagonul cuseta si s-a dus acasa la Laura Lavric, unde era mai cald decat la hotelul unde ar fi trebuit sa stea.
La ora 10,00, Maria Lataretu da un telefon sa isi anunte familia din Bucuresti ca a ajuns cu bine.
S-a tinut de cuvant, chiar daca ii vajaia capul de durere. Avea probleme mari cu tensiunea. Stia ca poate sa ii fie fatal efortul, dar voia sa isi faca datoria pana la capat.
Cantecul ii era crez, refugiu si alinare. Nu s-a lepadat de cantec nici in momentele cheie ale vietii.
Cantecul i-a dat puterea si cand a pierdut-o pe Mariuta. Fetita ei a sfarsit muscata de un caine turbat.A fost un soc cuplit. Nimeni n-a stiut , nici cei din orchestra cu care canta , ca in timp ce copila ei zacea intr-un sicriu, ea a continuat sa cinte. Cu sufletul pe jar, a compus si a cantat cea mai tulburatoare doina - " Lie, Ciocarlie ".
Nu a mancat nimic. In schimb a cantat la repetitii. Era mahnita ca nu avea la ea autografe tiparite. Nu stia sa scrie. Semnatura ei era chinuita. Avea insa scoala vietii si o memorie incredibila. Se spune ca Maria Lataretu tinea minte peste 1500 de cantece.
Orele pranzului. Maria Lataretu bea doar un ceai. nu iese din casa. Le povesteste tinerilor Laura si Mitica viata ei. Ii dau lacrimile cand pomeneste de Mariuta. Nu se mai face repetitie. Orchestra si cei patru solisti: Maria Lataretu, Laura Lavric, Ion Luican si Ionel Schipoanca pleaca din Botosani spre Romanesti.
Autobuzul Filarmonicii are nevoie de o ora sa strabata cei 54 de kilometri pe un drum pietruit, plin de gropi, pana in comuna Romanesti la granita pe Prut cu Basarabia. E fata in fata cu Ion Luican si cu Ionel Schipoanca, iar in spatele ei stau Laura Lavric si Dumitru Amarghioalei , sotul Laurei Lavric de atunci. Durerea de cap nu ii da pace. Il roaga pe sofer sa-i caute niste lipitori pe malul Prutului.Vrea sa si le puna pe cap, sa-i suga sange, ca asa se va simti mai bine.
Orele 16,00. Autobuzul ajunge in Romanesti. Maria Lataretu e asteptata de Victoria Lascarache, directoarea Caminului Cultural.
Caminul Cultural si Primaria sunt in aceeasi cladire. Culisele sunt, de fapt, doua camere de oaspeti ale Primariei. Intr-o camaruta sunt un pat si o masa. Maria Lataretu este lasata singura in aceasta odaie, ca sa se schimbe in costumul de scena si sa se odihneasca. Ceilalti trei solisti folosesc impreuna camera alaturata. E prima data cand Maria Lataretu nu mai iese sa stea de vorba cu satenii. Ramane intinsa pe pat, pana cand orchestra se asaza in scena si se aud instrumentele la acordaj.
Ora 17:00. Incepe spectacolul programat sa dureze cel mult doua ore. Sute de oameni se inghesuie sa o vada in carne si oase pe Maria Lataretu! Dupa Laura Lavric si Ionel Schiponca intra in scena artista. Canta impecabil dar cu o nota mai jos. Incheie cu "Va las cantecele mele", ultima ei creatie , Ultimul cantec. Se inclina, multumeste publicului, iese din scena in apluze si se duce in camera din culise.
Laura Lavric sta in culisa a doua, care comunica direct, fara usa, cu camera in care se afla Maria Lataretu.
Laura Lavric sare pana la deschizatura cat usa dintre cele doua camere. O vede pe Maria Lataretu intinsa in pat, nemiscata.
Instrumentistii simt ca ceva e in neregula. Toata lumea e agitata. Luican opreste spectacolul. Se trage cortina si se cauta cu disperare un medic. Singurul om care a incercat sa ii dea o mana de ajutor a fost Neculai Pavlovici, medic veterinar aflat si el in multime.
Nora Mariei Lataretu are semne de intrebare cu privirea la moartea brusca a artistei.
Seara, criminalistii vin la fata locului. Se iau probe din apa din care a baut Maria Lataretu. Se fac fotografii, care apar acum pentru prima oara, in Jurnalul National: Laura Lavric si Dumitru Amarghioalei, fostul ei sot, raman de veghe la capataiul Mariei Lataretu.
Joi dimineata, trupul Mariei Lataretu este mutat cu o caruta la dispensarul comunal, o suta si ceva de metri mai la vale. Seara, dupa 24 de ore de la deces, se face autopsia chiar acolo, la dispensar, si este stabilit oficial motivul mortii, mentionat in certificatul de deces nr. 13 din 28 septembrie 1972: Certificatul constatator s-a pierdut odata cu desfiintarea dispensarului comunal.
