Istoricii au impartit "Batalia de la Calugareni" in trei faze, fiecare avand continut si desfasurare diferita. Ziua de 13 august a debutat cu tatonari intre cele doua tabere. Insa Mihai Viteazul avea un plan bine stabilit. A atacat prin surprindere armata otomana din fata Calugarenilor, cu scopul de a o impinge catre raul Neajlov, acolo unde terenul ar fi putut avantaja inferioritatea numerica a armatei sale: 10.000 de ostasi si 12 tunuri. Domnitorul a amplasat armata trimisa de principele Ardealului la nord-vest de Calugareni, pentru a evita un eventual atac otoman dinspre Singureni. Astfel, prima faza a bataliei s-a terminat in favoarea romanilor.
O lupta pentru libertate
A doua etapa a bataliei si-a dat startul la orele pranzului. Sinan Pasa a decis sa isi foloseasca absolut toate resursele pe care le mai avea. Astfel a aplicat o strategie care se anunta promitatoare: o grupare, condusa de Mehmet Satargi Pasa, care trebuia sa fie belirbei al Tarii Romanesti, a efectuat o manevra de invaluire prin est, concomitenta cu Hassan Pasa, care venea dinspre vest. Din cauza atacului puternic, Mihai s-a vazut nevoit sa abandoneze tunurile. Cu toate acestea, romanii au reusit sa opreasca inaintarea turcilor.
Norocul a facut sa vina in ajutor capitanul Miron Alexandru Cocea, care tocmai se intorcea dintr-o misiune de recunoastere, voievodul roman avand la dispozitie soldati odihniti, care nu luasera parte la nici o lupta. Batalia a continuat, iar Sinan Pasa a avansat in fruntea trupelor de elita. Insa ceea ce ei nu stiau era ca armata de 400 de calareti ai lui Cocea a intrat prin satul Hulubesti si a inceput atacul de pe flancul stang al inamicului. Rezultatul a fost haotic, ceea ce a si dus la legendara scena conform careia Sinan Pasa, panicat de tabloul luptei, a luat-o la goana, desi se afla in fruntea calaretilor sai.
"...au manat cu steagurile o cireada de bivoli cu tipete si zgomote"
Peste 7.000 de turci au pierit pe campul de lupta. O cronica otomana, care urmarea desfasurarea luptei de la Calugareni, ii prezinta pe romani ca avand o strategie foarte buna si chiar repetitii de lupta: "romanii au aprins focuri si au manat cu steagurile o cireada de bivoli, cu tipete si zgomote".
Dupa infrangere, Sinan Pasa a inaintat catre Bucuresti, unde a primit peste 10.000 de ostasi, cu scopul de a construi santuri de aparare. Au mai urmat, astfel, inca trei infrangeri pentru turci, in batalii care au avut loc la Targoviste, Bucuresti si Giurgiu (15-20 octombrie).
(sursa: wikipedia.org)
S-a intamplat pe 13 august:
117 - A murit, la Selinus, in Asia Mica (Cilicia), impatratul Traian (Marcus Ulpius Nerva Traianus). Urna de aur cu cenusa imparatului a fost depusa intr-o incapere din soclul Columnei din Roma, care a devenit astfel si mormantul cuceritorului Daciei. in timpul domniei lui Traian (98-117 d. Hr.), Imperiul Roman a atins apogeul expansiunii sale.
1521 - Conquistadorul spaniol Hernando Cortes a cucerit orasul Mexico.
1391 - Prima atestare documentara a manastirii Peri (Transilvania), in “Tomos”-ul patriarhului ecumenic Antonie al IV-lea.
1595 - Batalia de la Calugareni (13-23 august). Mihai Viteazul a infrant oastea otomana condusa de marele vizir Sinan Pasa.
1864 - Al. Ioan Cuza a promulgat printr-un decret, Legea rurala; sunt improprietarite 463554 familii de tarani.
1862 - Prin decret al domnitorului Alexandru Ioan Cuza a fost infiintat Ministerul Trebilor Straine al Romaniei 1859- S-a nascut Ion C. Constantineanu, micolog roman (d. 1931)
1926 - S-a nascut Fidel Castro Ruz, prim-secretar al CC al Partidului Comunist din Cuba, presedintele Consiliului de Stat si al Consiliului de Ministri. in 1959, cel mai vechi dictator comunist aflat astazi in funcţie devenea primul sef al unui guvern socialist dintr-un stat al emisferei vestice.
1946 - A murit Herbert George Wells, prozator, istoric si sociolog englez (“Omul invizibil”, “Dragostea si dl. Lewisham”, “Utopia moderna”) (n.21.09.1866).
1948: A fost infiintata Academia Romana din Iasi. Si-a inceput activitatea la 24 ianuarie 1949, in cladirea vechii Academii Mihailene, sub conducerea academicianului Radu Cernatescu
Foto: wikipedia/ Theodor Aman
