Urmărește A1 pe Discover Intr-un orasel moldovean, unde, de obicei, "nu se petrece nimic", pe 5 iulie 1880 se naste, intr-o familie modesta, cel care va deveni o emblema a teatrului romanesc: Constantin Tanase.
Gradina "Parjoala", refugiul care ii va schimba destinul...
Elev mediocru, cu note mari doar la muzica si gimnastica, actorul se indeparteaza incet de joaca obisnuita a colegilor sai, gasind refugiu in concertele fanfarei militare si in reprezentatiile din Gradina "Parjoala", unde aveau loc spectacole ale unor actori precum Zaharie Burienescu si I.D. Ionescu. Acesta este momentul in care elevul Constantin hotaraste sa injghebe, impreuna cu cativa colegi, o “trupa”, iar drept scena a fost ales beciul casei, unde au fost prezentate fragmente din “Mesterul Manole”, “Capitanul Valter Maracineanu” si “Constantin Brancoveanu”.
Cea mai mare deziluzie a vietii lui il aduce mai aproape de teatru!
Debutul in teatru l-a avut cand inca era elev la gimnaziu. Intr-o vara, trupa lui Segalescu soseste in Vaslui, lipsindu-i un actor. Sansa a facut ca Tanase sa il inlocuiasca! Cu un tata care il dorea "impiegat cu sapca rosie" la CFR, in 1896, actorul a absolvit cele patru clase gimnaziale si a incercat sa dea admitere la Liceul Militar din Iasi, insa sortii nu i-au fost alaturi. La vizita medicala, tanarul aspirant la haina militara a fost respins in favoarea unui fiu de colonel, aceasta devenind cea mai mare deziluzie.
Devine "invatatorul cu nasul mare" pentru elevii scolii din Poienesti, Vaslui, aplicand o metoda de predare originala in care muzica si gimnastica ocupau locuri de frunte. Indragit de comunitate, dar nu si de autoritati, Constantin Tanase ramane fara loc de munca si decide sa se desparta de Vaslui, plecand la Bucuresti ca voluntar la Regimentul 1 Geniu.
"Carabus" face istorie! "Visul lui Tanase" devine realitate
De aici, drumul catre popularitate este sigur. Dupa efectuarea stagiului militar se inscrie la cursurile Conservatorului de Arta Dramatica, pe care le-a absolvit in 1905. A inceput sa lucreze in teatru, si s-a casatorit cu Virginia Niculescu in 1917. Doi ani mai tarziu pune bazele trupei de teatru "Carabus" in Bucuresti, impreuna cu care urma sa creeze o traditie de teatru de cabaret pe parcursul urmatorilor 20 de ani, traditie prezenta si astazi, mai ales la teatrul de revista "Constantin Tanase", care functioneaza inca la adresa de pe Calea Victoriei, 33-35, in inima Capitalei.
Preferat al Reginei Maria si al lui George Enescu, Constatin Tanase a reusit sa obtina faima nationala doar cu ajutorul talentului sau innascut si cu o ambitie de neegalat de a fi mereu in slujba „Mariei Sale“, poporul. A reusit sa creeze un tip aparte de personaj, acela al cetateanului simplu, umil si necajit, mereu in contradictie cu birocratia, unic in costumul sau clasic, cu patratele si cu crizantema la butoniera si bastonas, fapt ce l-a transformat in purtatorul de cuvant al unei intregi categorii sociale. Timp de aproape doua decade a facut din scena bucuresteana un fel de post de avangarda, sustinand cu mare eleganta si talent ideologia bunului simt, infierind greselile din politica vremii. Acesta este motivul care il va aduce de multe ori in atentia cenzurii. La "Carabus", marele actor lanseaza carierele a numerosi artisti, mai ales Maria Tanase si Horia Serbanescu.
"El tic, eu tac, el tic, eu tac"!
Dupa mai multe reprezentatii in care critica "Armata Rosie" invadatoare, Constantin Tanase a fost arestat si amenintat cu moartea, insa asta nu l-a intimidat. Din contra! La urmatorul spectacol a intrat in scena imbracat intr-un pardesiu mare, cu mai multe ceasuri prinse de mana. La final, si-a dat jos haine, scotand la iveala un orologiu si a spus doar atat: "El tic, eu tac, el tic, eu tac". Soldatii rusi aveau obiceiul de a confisca obiecte de valoare, mai ales ceasurile, cerandu-le astfel: "Davai ceas!". Doua zile mai tarziu marele actor iese de pe scena vietii, fapt ce a starnit o serie de zvonuri conform carora acesta ar fi fost ucis de catre Armata Rosie.
Astazi, nu mai putem decat sa ii multumim maestrului pentru mostenirea lasata...
"Rau era cu "der, die, das"
Da-i mai rau cu "davai ceas"
De la Nistru pan' la Don
Davai ceas, davai palton
Davai ceas, davai mosie
Haraso tovarasie".
Foto: Wikipedia
