„Corupţia ucide?”, volum cu texte analizate prin prisma relaţiei dintre sfera morală şi cea politică, lansat la Gaudeamus

În România, toată lumea vorbeşte despre corupţie. Dar cu cât este mai invocat, cu atât conceptul devine mai ambiguu, mai greu de delimitat, iar fenomenul la care face referire, mai greu de contracarat.

Textele acestui volum colectiv abordează problema corupţiei după chipul şi asemănarea autorilor lor: analitic, speculativ, narativ, emoţional, la rece şi la cald. Cei 11 autori abordează cauzele şi formele de manifestare ale corupţiei şi fac clarificări conceptuale. Analizează corupţia prin prisma relaţiei dintre sfera morală şi cea politică şi prin prisma raportului dintre individ şi sistemul de guvernare. Şi nu în ultimul rând, îşi povestesc propriile victorii şi înfrângeri.

Autorii textelor sunt: Diana Margarit (conferenţiar în ştiinţe politice la Universitatea "Alexandru Ioan Cuza" din Iaşi), Cristi Danileţ (judecător şi militant pentru independenţa justiţiei), Laurenţiu Ungureanu (jurnalist recorder.ro), Radu Ghelmez (membru USR), Dragoş Dodu (redactor de carte şi traducător), Alec Bălăşescu (antropolog), Dorina Pătrunsu (doctor în filosofie şi conferenţiar universitar în cadrul Facultăţii de Filosofie, Universitatea din Bucureşti), Emilian Mihailov (lector la Facultatea de Filosofie, Universitatea din Bucureşti, şi director executive al Centrului de Cercetare şi Etică Aplicată), Şerban Marinescu (arhitect), Raluca Feher (jurnalist, scriitoare), Oana Zamfirache (scriitor).

Discuţia a fost coordonată de Elena Calistru, de la organizaţia Funky Citizens.

Oana Zamfirache: „Acest volum vorbeşte despre corupţia mare, cea discutată în presă şi în campanile electorale, dar şi despre corupţia mică, cea de zi cu zi, care se insinuează în alegerile pe care le facem. Cum vom alege să acţionăm pe viitor rămâne în acest sens o întrebare deschisă”.

„Ce nu a ucis corupţia? Corupţia este o formă de cooperare şi evident ea leagă oameni. Într-un anumit fel, corupţia ucide încredere, dar, în acelaşi timp, leagă alte relaţii de încredere. Şi atunci, ai tot felul de dileme ale loialităţii, cu ce triburi mergi la drum… S-a menţionat ideea de clan. Strategia tribului e foarte clară în închisoare, acolo dacă nu te-ai ataşat unui grup, şansele de supravieţuire sunt foarte mici. Aşa şi în viaţa reală, dacă şansele de supravieţuire scad drastic în măsura în care nu te-ai ataşat unui trib, probabil că va supravieţui şi corupţia. În măsura în care în România nu vom mai interacţiona după strategia tribului, relaţiile de încredere vor fi mai universal, mai general, nu atât de locale. Gândiţi-vă cum arătau instituţiile româneşti la începutul anilor 1990. Eu cred că suntem din ce în ce mai bine. Deşi şi corupţia poate e o continuare endemică, nu cred că avem motive să ne speriem”, a spus Emilian Mihailov.

Dorina Pătrunsu a explicat de ce nu există o dorinţă clară de eliminare a corupţiei: „A fi corupt reprezintă o monedă destul de importantă pe piaţa publică şi participă la un soi de capital social într-un mod tacit, nu explicit, cu alte cuvinte nu există o dorinţă clară, considerat dezirabilă, de eliminare a corupţiei, pentru că se profită oricum din plin de acest fenomen şi atunci există un fel de piaţă de capital care rentabilizează destul de mult această monedă a cuptibilităţii”, a spus conferenţiarul.

Volumul colectiv poate fi achiziţionat de la standul editurii Curtea Veche, pe perioada târgului, la preţul de 26 de lei, redus de la 35 de lei.

Sursa : news.ro