Expozitia propune o imagine asupra feminitatii si rolului femeii in istorie, pe teritoriul tarii noastre. In relatarea povestii despre eternul feminin am apelat la documente arheologice, arta, religie, stiinte sociale si istorie. De la Zeita-creatoare a tuturor lucrurilor din neolitic si frumoasele obiecte de podoaba feminine, apartinind epocii bronzului, trecem apoi prin orasele-cetate de la Pontul Euxin.
Aici intilnim femeia elina, retrasa in interiorul locuintei sale, in contradictie cu femeia din lumea romana, care obtinuse o oarecare independenta materiala, patrimoniala si juridica, acum luind nastere si cele dintii asociatii feminine.
Cit priveste femeia din epoca dacica, avem putine marturii scrise, dar ea ne apare figurata pe citeva scene de pe Columna lui Traian si de pe monumentul triumfal de la Adamclisi, unde ni se infatiseaza zvelta, cu fata ovala si trasaturi fine, ochi expresivi si buze frumos conturate. Podoabele femeilor dace descoperite in urma sapaturilor arheologice, denota bun gust si eleganta.
Periplul nostru continua in Evul Mediu, unde, descoperim, cum, indiferent de statutul social, odata cu casatoria, femeia prelua toate indatoririle casei, tot ceea ce era de implinit in interiorul si in jurul acesteia, iar barbatul tot ceea ce era legat de lumea din afara casei. Departe de a ramine simple elemente decorative ale saloanelor mondene, femeile romance apartinind efervescentului secol XIX s-au implicat activ in viata politica prin manifestari proprii.
Insa, abia in perioada interbelica, legea electorala din 1939 i-a permis femeii sa patrunda in universul consacrat pina atunci numai barbatilor. Dupa cel de-al doilea razboi mondial, ca raspuns al instalarii comunistilor la putere, in 1945, a luat nastere miscarea de rezistenta din Muntii Fagaras, printre membrii careia s-au numarat si femei. Chinurile si umilintele la care au fost supuse in timpul detentiei sau in urma deportarilor le aflam din documente provenite de la supravietuitoare, "esente ale feminitatii ingenuncheate, dar niciodata invinse".
Regimul comunist a impus in mod brutal femeia ca "muncitor socialist egal" cu barbatul. Acest model al femeii muncitor se impletea cu imaginea femeii - mama a natiunii socialiste, sotie si fidela aparatoare a pacii. Prin refuzul acceptarii nulitatii intelectuale, disidentele anilor 1980 vor renaste ideea emanciparii feminine in Romania.
Expozitia va fi deschisa in perioada 18 martie - 3 mai 2010. La realizarea acestei expozitii au colaborat: Institutul de Arheologie „Vasile Parvan", Teatrul National Bucuresti, Muzeul National Filatelic si Societatea Romana de Radio.
Sursa: observatorcultural.ro
Filmele romanesti, in topul preferintelor presei suedeze... Andrei Koncealovski, invitat de onoare la Festivalul International de Film Bucuresti...
