Urmărește A1 pe DiscoverJurnalul National: Avem ceva in comun. Am terminat acelasi liceu. Dumneavoastra in 1942, iar eu in 1993.
Ion Lucian: Matei Basarab?! Vai... Este o jumatate de secol!
Va mai amintiti de dascali?
Bineinteles! Din fericire, Liceul Matei Basarab mi-a oferit sansa unei garnituri de profesori remarcabili. Frumuzache Chiriac, fost primar al Capitalei si lider liberal, preda latina. El a fost primul profesor cu care m-am intalnit in "Matei Basarab". A intrat in clasa, a pus catalogul pe catedra si a intrebat cine sunt elevii noi? Eram in primul an de studii din partea superioara, clasele V-VIII. Ne-am ridicat vreo trei. I-au cazut ochii pe mine si ma intreaba: "Cum te cheama?". Eu atunci purtam numele bunicului adoptiv al tatei, Lazarovici Ion. S-a incruntat putin si m-a intrebat: "Esti ovrei?" Eu am inghetat la o asemenea "primire". Am raspuns: "NUUU". "Atunci e bine, stai jos!" M-a pus cu baiatul lui in banca. M-a iubit foarte tare, fiindca eram bun la latina. Ce a suferit cand am trecut la partea reala! Eu ma pregateam pentru inginerie, nu pentru actorie.
Pe cine ati avut diriginte?
Pe Georges Hilt. Tu nu l-ai mai apucat... Era de o eleganta sclipitoare! Nu venea imbracat, de doua ori intr-o luna, cu acelasi costum. A calatorit pana la Polul Nord, a fost si in Sahara. Era profesor de franceza. In calitate de diriginte, ne-a povestit ce inseamna furtul anilor. Ne-a spus ca fiecare varsta are satisfactia ei. Prima minge, la trei ani. Prima tricicleta, la patru; primii pantaloni lungi, la 11; primul papion, la 13; primul fior, la 15; prima floare oferita, la 17; vine diploma de Bacalaureat, apoi studentia... Fiecare varsta are bucuria, satisfactia, victoria ei! Cine fura aceste bucurii inainte de varsta respectiva, la momentul oportun se trezeste fara satisfactie si incepe sa caute alta satisfactie. Satisfactie ce se regaseste in droguri... Incerc si eu sa le transmit tinerilor de astazi ca fiecare mare bucurie a varstei trebuie traita din plin, cu puritate, cu devotament.
Sunteti un star facut, sau nascut?
Eu stau in fata ta ca un star facut, dar si nascut. Eu ma pregateam pentru profesiunea de inginer. Am facut clasa a opta in paralel cu Conservatorul, fiindca se putea, cu derogare. Luni ma duceam la liceu, marti la Institut, cealalta saptamana le inversam, ca sa nu se simta ca lipsesc in aceeasi zi a saptamanii. Nimeni nu stia. Maestrul meu, Ion Manolescu, ma intreba de nenumarate ori: "Mai ai si alta preocupare?". I-am spus ca da, iar el mi-a zis sa ma fac inginer!... Eu nu am avut niciodata intentia de a deveni inginer. Voiam doar sa am carnetul de student. La un moment dat s-a dat un concurs la Teatrul National si am intrat actor. Dupa care m-am intors la Manolescu si i-am spus ca trebuie sa termin Conservatorul, pentru ca sunt actor la National... (rade). M-a luat sub aripa lui si m-a pregatit pentru teatru.
Star facut pe scena Teatrului National...
Da. In clipa in care am castigat concursul la Teatrul National, Calboreanu m-a luat de umeri si mi-a spus: "Bine ai venit, colega!". M-am topit tot si m-am gandit ca nu pot sa-l fac de ras pe "colega". Atunci am facut un contract amandoi. Cine ajunge al doilea in teatru plateste vinul (rade).
Si a curs mult... vin?
Calboreanu avea ratie de cinci litri pe seara. Am venit cu doua ore mai devreme, el era in teatru. Am venit cu trei, el era in teatru. Si tot asa... Nici o sansa! El avea o cabina pe care si-o amenajase special si, atunci cand avea repetitii, venea cu multe ore inainte, citea rolul, se umplea de atmosfera spectacolului.
Citeste continuarea articolului in Jurnalul!
Foto: Jurnalul National
Bryan Ferry vine la Bucuresti in septembrie... Ce facem in week-end?...
