Pastrand textul si problematica piesei, Eugen Gyemant transforma Roma antica intr-un cabaret cu scena si podium. Cantecul, dansul, decadenta si opulenta transporta publicul - luat ca martor la evenimentele care au loc pe scena si in sala - intr-o lume atemporala in care Cezar (Tudor Aaron Istodor) este un showman excentric cu boa in jurul gatului, Calpurnia (Andrei Seusan) canta lasciv cantonete, Marc Antoniu (Emilian Oprea) are aspectul unui un rocker tatuat, iar senatorii (Lucian Iftime, Dan Radulescu, Andrei Seusan si Ionut Grama) ascund macete si pistoale sub sacourile cambrate. "Julius Caesar" de la Godot poarta marca satirica a lui Gyemant, amintind de filmele lui Tarantino sau Baz Luhrman. Cu toate acestea, ambalajul comic, ironic si extravagant scoate in evidenta - prin contrast - jocul realist al actorilor, care reda, de fapt, gravitatea subiectului piesei.
In viziunea regizorului, Cezar este „un zeu de cabaret, o diva in mizerie, un Peter O'Toole betiv si travestit, care nu-si poate imagina ca cineva ar putea sa incerce vreodata sa-l asasineze", dar care devine victima propriului show. "Cei care il omoara nu vor decat sa vada daca Caesar este cu adevarat zeul pe care ei il adora, si care nu este unul al vechilor reguli si valori republicane, ci al seductiei, al talentului si al puterii de a face ceea ce nimeni nu crede ca este posibil. Uciderea lui Julius Caesar, pentru care totul e un spectacol, este performata in public si in mijlocul publicului, prezent in fiecare situatie a piesei. E un spectacol roman, cu paine, circ si violenta, care pune spectatorul in intimitatea ridicola, senzuala, sacra a unui Julius Caesar caruia sa poata sa i se uite pe sub fusta."
