Ionut Mierlan. Nu Mierlan, uaaai! MERLAN. Cu o falca in cer si una-n pamant... si-o mana-n sold, se apropie de masa juriului, speriind-o pe micuta Delia.
Bittman intreaba, grabit: "Ce ne cantati astazi?". "O piesa de-a lu' domnu' Dan Bittman", i se raspunde. E clara treaba. Omu' negru (de suparare) habar n-are cu cine sta de vorba. Oare stie la ce concurs a venit? Dupa atitudinea bizara, avem indoieli. Deranjat de freamatul din sala, el spune: "Publicul, usor, mai putin...", iar Delia si Bittman reduc spectatorii la tacere, ca sa nu riste vreo neplacere din partea domnului suparat.
Incepe demonstratia de voce: "Vreau o minune! Vreau o minune-n viata mea". SEC. Cu aceeasi inexpresivitate si "bucurie" ar fi putut cere vanzatoarei de la buticul din colt: "Vreau o paine! Vreau o paine si-o cafea". Lipsa de factor X cu desavarsire! Insa Delia ii da un "DA" de incurajare, bazandu-se pe ai sai colegi ca il vor trimite acasa. Si asa au si facut. "Inteleg, dar nu ma asteptam", a fost reactia lui Ionut.
Deci, verdictul final: doi de "NU" si un "DA"... ipotetic. Se intoarce spre culise, dar nu mai stie pe unde e iesirea... Am inteles ca e greu cu cantatul, mai Merlan, dar si cu plecatul???
