Când se vopsesc ouăle roșii de Paște în Săptămâna Mare. Potrivit tradițiilor românești, gospodinele vopsesc ouăle în Joia Mare.
Joia Mare sau Joia Patimilor este închinată amintirii a patru evenimente deosebite din viața Mântuitorului: spălarea picioarelor ucenicilor, că pildă de smerenie, Cina cea de Taină la care Mântuitorul a instituit Taina Sfintei Euharistii, rugăciunea arhierească și începutul patimilor prin vinderea Domnului. La denia de joi seară se citesc cele 12 Evanghelii și se scoate Sfânta Cruce în naosul bisericilor.
Vopsitul ouălor de Paști - de unde vine tradiția
Conform istoricilor, vopsitul ouălor vine din Persia, din vremuri imemoriale. Primul ou care a fost vopsit vreodată a fost oul de struț punic, în sec. IV-III î.Hr., descoperit în Cartagina. Coloratul de ouă de Paști este o răspândită tradiție precreștină cunoscută, începând din Armenia, Rusia, Grecia, zona mediteraneană, până în Europa Centrală.
Oul, ca și simbol al Învierii lui Iisus, apare în picturile vechi religioase. În folclor, există multe legende creștine care explică de ce se înroșesc ouăle de Paști și de ce au devenit simbolul sărbătorii Învierii Domnului. Una dintre ele relatează că Maica Domnului, care venise să-și plângă fiul răstignit, a așezat coșul cu ouă lângă cruce si acestea s-au înroșit de la sângele care picura din rănile lui Iisus. Mai trebuie spus și că sărbătoarea creștină de Paști provine de la Paștele evreiesc sau sărbătoarea Pesach.
Joia Mare 2019. Tradiții și superstiții
În Joia Mare, gospodinele din România vopsesc ouăle în roșu sau în alte culori, după preferință. Totuși, culoarea roșie este primodială când vine vorba despre tradiția vopsirii ouălor, iar asta deoarece aceasta simbolizează sângele lui Iisus, răstingnit pe cruce. Se spune că vopsirea ouălor în Joia Mare, și nu în altă zi, te ferește de boli și de necazuri. Coaja lor trebuie îngropată apoi în pământul păşunilor, pentru a apăra vitele de deochi şi de năpastă.
O altă tradiție din Joia Mare spune că în această zi femeile nu au voie să spele rufele. De asemenea, în această zi nu trebuie să dormi, dacă nu vrei să fii leneș tot anul. De altfel, femeile sunt aspru pedepsite de Joimăriță dacă ațipesc în timpul zilei. În anumite zone ale României, femeile tinere măritate se costumează în Joimărițe și pornesc în inspecția altor gospodorii pentru a vedea dacă treburile casei au fost săvârșite ca la carte. În Joia Mare, toată curățenia de Paște trebuie finalizată.
În timpul deniei din Joia Mare, în Muntenia, băieții și fetele tinere aduc o sfoară și după fiecare evanghelie citită leagă un nod, punându-și o dorință și rugându-se cu ardoare pentru împlinirea ei. Această sfoară se ia acasă și se pune în noaptea de joi spre vineri sub pernă pentru a-l visa pe ursit. În momentul în care dorința respectivă s-a îndeplinit, este bine să dezlegi nodul legat spre îndeplinirea năzuinței respective.
sursa foto: renasterea.ro
Ouăle se vopsesc în Joia Mare și ciocnesc de Paște
Ouăle roșii se ciocnesc în semn de amintirea sacrificiului lui Iisus, răstignit pe cruce. Ouăle roșii se ciocnesc în prima zi de Paște, numai în cap, iar în a doua zi de Paște, numai pe dos. Tradiția spune că cel care ciocnește primul este cel mai vârstnic de la masă, spunând: ”Hristos a Înviat!”. Al doilea rostește: ”Adevărat a Înviat!”
Tradiția populară a oului de Paște spune că acesta are puteri miraculoase, potejând oamenii și animalele de boli. În prima zi de Paște, copiii se spală pe față cu apa în care au fost puse un ou roșu și un bănuț de argint, pentru ca aceștia să crească sănătoși. De asemenea, ouăle roșii de Paște au puterea de a alunga Diavolul și de a-i feri pe oameni de vrăji și de deochi. Prosopul cu care au fost șterse ouăle roșii de Paște trebuie păstrat, de asemenea, peste an, ca un talisman împotriva farmecelor și bolilor.
