Cristina Mazilu, redactor sef Good Food Romania: "Prima reusita in bucatarie: chocolate chip cookies"

Noul redactor sef al revistei culinare Good Food Romania, Cristina Mazilu, care este si autoarea unui blog de mare succes pe nisa culinara, Chez Mazilique, a acordat luni un interviu pentru foodblog.ro.

- Ca toti am avut, de mici, cate o prajitura preferata, dar prin liceu am inceput sa-mi dezvolt gusturile pentru mancare si pasiunea pentru ingrediente si combinatii interesante. Atunci a fost perioada in care am incercat prima data fructe de mare, biftec tartar, foie gras...

- A existat un moment anume care te-a facut sa te apuci de bloggingul culinar?
- Da, cand prietenii mei erau satui de povestile mele delirante despre mancare :) . Iar blogul era o platforma foarte la indemana.

- Care e cheful favorit, dintre cei cunoscuti?
- Gordon Ramsay, Marco Pierre White (in perioada pre-Knorr), Thomas Keller, Ferran Adria, Julia Child, dar si Escoffier, Joël Robuchon, Alain Ducasse, Paul Bocuse. Si, desigur, Jamie Oliver, care chiar daca nu este chef, ci mai degraba un bucatar plin de pasiune si energie, nu poate fi uitat de pe lista, oricat de comun si supraexpus a devenit.

- Daca ai alege, ai fi Nigella Lawson (celebrity home chef) sau Angela Hartnett (chef de bucatarie profesionala)?
- As vrea sa fiu tot eu, dar mult mai experimentata. Daca e sa fac o alegere intre cele doua - o apreciez mai mult pe Angela Hartnett fie si pentru simplul motiv ca a reusit sa-l suporte pe Ramsay si sa reziste langa el, de-a lungul timpului. Parcursul carierei ei demonstreaza o disponibilitate imensa de sacrificiu si o mare dedicatie cand vine vorba de munca. Mi-e mai usor sa admir calitati pentru mine aspirationale.

- Cat merit au parintii tai in pasiunea pentru gastronomie de azi?
- Parintii mei, foarte ocupati cat timp eu eram copil, ca de altfel si acum, nu au avut timp si nici nu au facut o prioritate din a ma invata sa gatesc. Probabil ca daca ar fi facut-o, as fi avut o reactie de respingere ca mai toti copiii in fata autoritatii parintesti. Asa ca asta a fost meritul lor - m-au lasat sa-mi descopar singura pasiunile.

- E un mit treaba cu „barbatii sunt mai talentati in si cautati in bucatariile profesionale"?
- Nu. Sunt mai multi barbati care lucreaza in bucatariile profesionale, sunt mai multi barbati cu stele Michelin si mult mai multi celebrity-chefs barbati. Printre altele, e mai simplu pentru un barbat sa reziste zilnic timp de 16-18 ore presiunii fizice dintr-o bucatarie profesionala.

- Da, e un vis la care-mi mai fuge mintea din cand in cand. Dar ramane de vazut in ce fel se pliaza fantezia pe realitate.

- Nu am. Ma bucur prea mult de diversitatea culturilor culinare ca sa ma rezum la o sigura bucatarie.

- Care e rata de esec in bucataria ta, sa zicem din 10 incercari?
- E cu 0,00...ceva. M-am apucat de gatit acum mai putin de un an si jumatate si de atunci, din toate retetele experimentate, am gresit niste macarons si un blat de tarta. Ar mai fi un blat de tort pe care l-am ars un pic, dar l-am salvat decupandu-l si transformandu-l intr-o tarta cu ganache de ciocolata, fulgi de migdale si caramel. Alte esecuri nu-mi amintesc (sau poate le-am blocat in subconstient :D ).

- Ai dat vreodata cu vreun ingredient de perete fiindca te-a enervat?
- Nu-am aruncat cu mancare pe pereti (inca), dar am avut numeroase momente de panica, in care-mi repetam ca o mantra ca "nu o sa iasa, nu o sa iasa". Prietenii mei s-au obisnuit sa auda asta de fiecare data cand vin la masa si deja nu ma mai iau in seama.

- Care a fost cea mai mare bucurie din bucataria ta?
- Primele reusite au adus cele mai multe satisfactii: Chocolate Chip Cookies - nu stiam decat varianta de supermarket, care nu are nicio legatura cu the real thing, boeuf bourguignon (reteta Juliei Child, desigur) - a fost absolut geniala, prima pizza - o prietena de-a mea a spus ca e cea mai buna pizza facuta in casa pe care a mancat-o. Desigur, cele mai mari bucurii au fost venit din partea celor care au gustat din mancarea mea.

- Exista vreun tip de preparat sau vreo categorie anume de preparate care ti se par mai dificil de facut?
- Aluatul foitaj cred ca e foarte complicat, mai ales ca in magazinele noastre nu gasim unt cu 92% grasime, asa cum folosesc patisierii francezi. Sau pralinele - ai nevoie de conditii speciale pentru procedeul de temperare a ciocolatei. In general, partea complicata intervine fie din cauza ingredientelor greu de procurat, fie din cauza tehnicilor care necesita ustensile sau conditii speciale.

- Daca cineva te pune acum sa faci o ciorba de burta, te apuci cu zambetul pe buze sau „mai bine nu"?
- Sincer, n-am facut in viata mea o ciorba :) . Stiu ca pare foarte ciudat, dar se pare ca preparatul nu m-a interesat suficient. Probabil ca as incepe totusi cu reteta mamei mele de bors cu cartofi, inainte de a trece la ciorba de burta.

- Cum ai ajuns redactor sef la GF, a fost mai simplu decat pare? Ai fost surprinsa de propunere?
- Am ajuns redactor sef al revistei BBC Good Food in urma unor discutii si a unei oferte. E simplu sau complicat in aceeasi masura in care e orice schimbare de job. Am fost mai degraba bucuroasa decat surprinsa. Eu zic ca a fost o alegere buna :) . Iar oferta a venit in completarea pasiunii mele.

- Ai oportunitati, prin revista, de a pleca la sediul central al revistei, ptr. intalniri culinare speciale/eveniment speciale?
- Practic, asta e o conditie a job-ului meu - e in fisa postului :).

- Descrie-mi pe scurt o zi la redactie: in fiecare zi aveti o experienta care sa implice mancare (sesiuni foto, gatit, etc)? Aveti bucataria clasica de firma la redactie, adica aragaz/frigider/microunde sau e ceva mai avansata? Sau dezumflam mitul conform caruia „aia de la goodfood au ditamai bucataria si mananca zilnic numai bunatati"?

- Bucataria noastra este peste o "bucatarie clasica de firma la redactie", dar nu ceva super-profi pentru ca, in final, noi ne adresam oamenilor care gatesc din placere, acasa de cele mai multe ori, si nu in bucatarii industriale. Mai mult decat atat, zilnic in bucatarie intalnesti oamenii din celelalte redactii (Top Gear, Good Homes), oameni pasionati de gatit... asa ca se gateste zilnic. Sesiuni foto nu avem in fiecare zi, insa atunci cand pregatim mancarea care va intra in paginile revistei, pot spune cu mana pe inima ca aceea zi devine highlight-ul lunii pentru toti colegii.

- Crezi ca bucataria romaneasca poate fi reinventata/modernizata sau e ok asa cum e acum?

- Orice bucatarie ar trebui sa fie o "institutie" dinamica, aflata intr-o permanenta reinventie si modernizare. Bucataria romaneasca, mai mult decat altele, are nevoie de o injectie cu o doza-soc de nou si proaspat.

Chiar daca publicul asa zis premium e deschis la nou si experiente inedite in bucatarie si in farfurie, majoritatea inca balanseaza intre ceafa de porc cu cartofi prajiti si salata de varza si mici cu mustar. Nu vreau sa sune ca o judecata condescendenta si aroganta, dar mi-ar placea ca romanii sa fie mai deschisi la experimente. Sa incerce inainte de a spuns "nu-mi place".

- Crezi ca in Romania suntem deja intr-un un noul val al gastronomiei, in materie de schimbari de gusturi ale publicului - sau perioada din ultimii ani (incusiv de pe Internet) e doar o fierbinteala de moment? Adica drumul spre schimbarea gusturilor e ireversibil sau tot micii/ceafa de porc/ciorba de burta vor ramane la putere in gusturile MARELUI public romanesc?

- Schimbarea exista, dar, cum spuneam, nu e decat un suflu deocamdata prea slab, la nivelul unui public oricum pasionat de gastronomie. Sper insa ca puterea exemplului va schimba, mai devreme sau mai tarziu, farfuriile romanilor.

- Crezi ca asistam la o moda in ultimul timp (doi ani, sa zicem) de a avea blog culinar, de a fi prezent in mediul culinar online, sau totul e ceva de moment, iar in timp vor ramane mult mai putini oameni constanti cu aceasta pasiune?

- Intr-adevar, am remarcat aparitia a numeroase bloguri culinare in ultima vreme. De altfel, mancarea este o preocupare tot mai importanta pentru societate la nivel global. Am devenit mai constienti de pericolul care exista in spatele etichetelor si de cat de important e sa ai o alimentatie echilibrata si variata.

- Orasul/tara culinara favorita?

- Cum spuneam, nu am "favoriti". Dar oricand ma voi intorce cu placere la Barcelona, unde as manca in Boqueria mancare proaspata, preparata chiar in fata mea, la fel si in Portugalia, unde am avut o "dieta" exclusiva pe baza de fructe de mare. Nici mancare din Italia nu o pot refuza, dar astept sa experimentez mai indeaproape culturile culinare orientale.

- Care e alimentul care inca nu-ti place, pe care nu poti sa-l suferi, etc?

- Cu mare rusine spun - nu mananc lactate, de la varsta de 3 ani. Si nu e un moft, ma fortez cu fiecare ocazie sa ma educ sa-mi placa branza, laptele si restul derivatelor. Pana acum am reusit cu mozzarela si cu parmezanul. Mai am mult de munca :) . Din fericire, de cele mai multe ori tolerez lactatele ca ingredient in prajituri si mancare.

- Care e mancarea din copilarie care ti-a ramas cel mai mult in minte?

- Borsul de cartofi foarte acru, cu patrunjel si leustean, pe care facea mama (si-l face in continuare, obligatoriu, de fiecare data cand merg acasa), minciunelele si invartita bunicii mele, salatele pe care le face tata - absolut imense.

foto: Cristian Radu