Tradiții și obiceiuri de Bobotează. Ce e bine să faci ca să ai noroc tot anul 

Creștin ortodocșii sărbătoresc, în fiecare an, pe 6 ianuarie, Boboteaza, care este una dintre cele mai importante sărbători ale începutului de an. 

• MAREA PREMIERĂ POWER COUPLE, SEZONUL 2! Vezi cele mai noi episoade de la 20:30, numai pe Antena 1 și în AntenaPLAY

În ziua de Bobotează, se sfinţesc apele mari şi se purifică mediul nostru înconjurător de forţele malefice. Agheasma este apa sfinţită de Bobotează prin harul preoţilor. În timpul ceremonialului religios, apa primeşte virtuţi terapeutice miraculoase şi nu se strică de-a lungul anului.

Conform tradiției creștine, în Ajunul Bobotezei se spune că se deschid cerurile, iar în anumite zone ale țării, copiii merg la colindat cu Chiraleisa, purtând clopoței și tălăngi, alături de vâsc, brad și busuioc la căciuli.

De asemenea, se spune că în noaptea de Bobotează, fetele îşi visează ursitul. Ele îşi leagă pe inelar un fir roşu de mătase şi pun o rămurică de busuioc sub pernă. Fetele care cad pe gheaţă în ziua de Bobotează pot fi sigure că se vor mărita în acel an, spune tradiţia populară.

Fetele care vor să-ți viseze ursitul trebuie să ia de la preot un fir de busuioc sfințit pe care să îl pună sub pernă. Acest lucru trebuie făcut în noaptea dinaintea Bobotezei. În vis, li se va arăta ursitul, potrivit tradițiilor vechi românești.

Ton în Ajunul Bobotezei se pregătește o masă specială, precum cea de la Crăciun. Mai exact, sub faţa de masă se pune fân, iar pe fiecare colţ al acesteia se pune câte un bulgăre de sare. Apoi, pe masă se aşază 12 feluri de mâncare: colivă, bob fiert, fiertură de prune, sarmale umplute cu crupe, borş de "burechiuşe" sau "urechiuşele babei" (fasole albă cu colţunaşi umpluţi cu ciuperci), borş de peşte, peşte prăjit, plăcinte de post umplute cu tocătură de varză acră, plăcinte cu mac.

De asemenea, în ziua de Bobotează se sfințesc toate apele, iar preotul se duce la o apă unde va arunca o cruce. Mai mulţi bărbaţi se aruncă în apă ca să o aducă înapoi. Cel el care reuşeşte să ajungă primul la ea primeşte binecuvântarea preotului.

Mai demult, în timpurile străvechi, cel care găsea primul crucea şi o aducea la mal primea şi daruri de la domnitorul ţării și era ţinut la mare cinste de către ceilalţi.