Băutura ieftină și foarte accesibilă care cauzează cancer de colon și moarte prematură. Majoritatea românilor o consumă

Un nou studiu realizat de The BMJ arată o legătură directă între consumul alimentelor ultraprocesate cu apariția cancerului colorectal, a problemelor cardiace și morții premature în rândul populației globale. Printre aceste alimente se numără și o categorie de băuturi pe care tot mai mulți oameni o consumă: băuturile energizante.

• Hai la masă, România! Noul sezon Chefi la Cuțite începe din 17 noiembrie, numai pe Antena 1 și în AntenaPLAY

Alimentele ultraprocesate reprezintă aproape 57% din caloriile zilnice consumate de un om ocupat al zilelor noastre și sunt disponibile la fiecare raion al magazinelor alimentare. Sunt prezente în dietele adulților, adolescenților și copiilor, de la micul dejun până la cină. Pâinea, cerealele și mezelurile, alături de alte produse de bază ale dietei contemporane, suferă prelucrări considerabile înainte de a ajunge pe mesele noastre.

Nu doar carnea procesată din mezeluri, sosurile din comerț sau produsele semi-preparate sunt incluse în lista alimentelor ultraprocesate. Inclusiv băuturile carbogazoase și energizantele ne pot provoca grave probleme de sănătate.

Potrivit CNN, multe alimente cu aditivi chimici - cum ar fi coloranți artificiali și stabilizatori care le prelungesc perioada de timp în care pot sta pe rafturile magazinelor fără să se deterioreze - ne pot provoca moartea prematură. Aceste alimente ultraprocesate conțin adesea sare în exces, zahăr adăugat și ingrediente făcute în laborator. Deși au scopul de a prelungi durata de valabilitate a unui produs, ele ne scurtează viața.

Ce sunt alimentele ultraprocesate, care pot provoca moarte prematură și cancer

Prin definiție, un aliment procesat este pur și simplu unul care a fost modificat față de forma sa originală. Consiliul Internațional de Informații Alimentare definește procesarea ca „orice schimbare deliberată a unui aliment care are loc înainte ca acesta să fie gata pentru a fi consumat”. Încălzirea, pasteurizarea, conservarea și uscarea sunt toate considerate forme de prelucrare. Unele definiții includ chiar și refrigerarea.

Deci, cu excepția cazului în care culegem mere direct din copac sau bem lapte direct de la vacă, marea majoritate a alimentelor pe care le consumăm sunt procesate.

Cu toate acestea, dincolo de tehnicile de bază de preparare și conservare, există tehnici de ultraprocesare, care presupun „formule industriale cu cinci sau mai multe ingrediente”. După majoritatea definițiilor, schimbările care transformă un aliment procesat „obișnuit” într-un aliment ultraprocesat au loc în etapa finală a producției alimentare și includ adăugarea în exces de zahăr, sare, uleiuri și grăsimi pentru a ajuta la aromatizare și conservare.

Alimentele ultraprocesate sunt adesea obținute din vegetale ușor de alterat chimic (porumb, grâu, soia, trestie sau sfeclă) și din piureul sau măcinarea carcaselor de animale.

Unele dintre aceste substanțe sunt apoi supuse hidrolizei, hidrogenării sau altor modificări chimice. Culori, arome, emulsificatori și alți aditivi sunt adesea adăugați pentru a face produsul final plăcut sau hiper-aromat. Zahărul, uleiurile și grăsimile și sarea, folosite la fabricarea alimentelor ultraprocesate sunt adesea parte din alimentele ultraprocesate.

Toate aceste elemente „extra” pot crește riscul de îmbolnăvire, potrivit studiului The BMJ, citat de CNN.

Lista alimentelor ultraprocesate de care trebuie să ne ferim:

• cereale îndulicite
• băuturi carbogazoase
• pâine albă
• pui prăjit
• dulciuri cu liste lungi de ingrediente
• băuturi cafeinizate înghețate
• fulgi de cartofi
• băuturi energizante
• batoane de granola cu zahăr adăugat și conservanți
• sărățele
• chips-uri
• pizza congelata
• mezeluri

Cu alte cuvinte, alimentele ultraprocesate includ băuturile răcoritoare carbogazoase; gustările ambalate dulci sau sărate; înghețata industrială; pâinea și chifle ambalate produse în serie; margarinele și alte produse tartinabile; fursecurile (biscuitii), produsele de patiserie, prăjiturile și amestecurile de prăjituri; cerealele îndulcite; plăcintele și preparate din paste și pizza pre-congelate, „nuggets” și „sticks” de pasăre și pește, cârnații, burgerii, hot dogii și alte produse din carne reconstituite; supele, tăițeii și deserturi „instantanee” pudră.