Top 10 plante de primăvară cu multiple beneficii asupra organismului

Pentru că primăvara este anotimpul trezirii la viață al naturii, dar și al organismului, prin multiple cure de detoxifiere, iată care sunt top 10 plante de primăvară cu multiple beneficii asupra organismului.

Se știe că plantele repreprezintă o sursă de hrană, de terapie, dar și vindecare a mai multor afecțiuni, iar plantele de primăvară sunt, de departe, cele mai importante pentru detoxifierea organismului, pentru trezirea acestuia la viață, după alimentația calorică din timpul iernii.

Iată care sunt top 10 plante de primăvară cu multiple beneficii asupra organismului:

1. Urzica

Urzica este una dintre primele plante care apare primăvara și alungă iarna, cum se spune din bătrâni. Este o planta comestibilă cu gust aromat și revigorant și se folosește atăt la mâncăruri cât și în medicina naturistă sub formă de ceaiuri, tincture, crème, etc. Spre deosebire de alte plante, de la urzici se folosește absolut totul: flori, frunze, tulpină, rădăcină, fiecare cu proprietăți și utilizări diferite.

Urzica este o plantă care se găsește, mai ales, la mărginimea pădurilor, pe lângă drumuri și chiar și în apropierea caselor, în locuri parasite, la marginea drumurilor, dar și în grădinile nesăpate.

Frunzele urzicilor tinere au un conținut bogat în substanțe active precum: vitamina C, fier, magneziu, clorofilă, glucide și multe altele.

Timpul ei de recoltare este martie-mai.

Mai multe despre beneficiile urzicilor citiți în ACEST ARTICOL!

2. Leurda

Leurda este o planta sălbatică. răspândită prin păduri, care se înrudeşte cu usturoiul, de aceea i se mai spune popular Usturoi Sălbatic.

Leurda este prima plantă aromatică de primăvară, face parte din familia prazului, iar aroma sa este asemănătoare cu cea al usturoiului, dar mai ușoară cu o tentă de arpagic. Leurda stimulează apetitul și ajută la procesul de detoxifiere a organismului.

Leurda este bogată in vitaminele A și C, complexul de vitamina B, calciu, fier, fosfor, sodiu, cupru, ulei etiric si alicina, fiind un foarte bun remediu natural impotriva mai multor afectiuni.

Se întrebuințează atât în bucătărie pentru a aromatiza preparatele, dar și în medicina naturistă sub formă de ceaiuri, tincture, decocturi, chiar și vin se face din leurdă.

Perioada de recoltare martie-mai

Mai multe detalii despre leurdă găsiți în articolul: Proprietăți, beneficii și întrebuințări ale leurdei.

3. Ceapă sălbatică sau Chives

Chives este o varietate sălbatică de ceapă, cu aspect de fire lungi de iarbă groasă și este deja la modă prin restaurante, de aceea se cultivă chiar și în ghivece. Dar aceasta se găseşte din abundenţă şi în natură, pe dealuri şi câmpii, mai ales în locurile însorite și creşte în tufe stufoase. Vara face o floare mov, foarte parfumată, din care urmează să se dezvolte seminţele. Semințele de chives se pot pune în ghivece sau chiar în grădini, la loc însorit pentru a beneficia din plin de propria ceapă sălbatică.

Ceapa sălbatică, sau chives se consumă în stare crudă, mai ales în salate, dar se pot prepara și diverse sosuri, cum este sosul pesto, diverse dressinguri, sau se poate utiliza ca adaos crud la supe şi diverse preparate.

Perioada de recoltare: aprilie-octombrie

4. Untișorul

Untisorul se găsește primavara din abundenta prin paduri, lunci, gradini, spatii verzi si zone umbroase. Are un gust dulceag si gras, asemanator untului, de unde ii vine si numele. Cel mai bine este sa-l consumam crud, datorita continutului sau bogat in vitamina C, E, calciu, potasiu si fibre. Il putem adauga in salate, sandvisuri sau la pesto, impreuna cu alte verdeturi crude de primavara.

Untișorul ajută la eliminarea toxinelor, curăță sângele și ficatul și luptă cu anemia și infecțiile și contribuie la creșterea nivelului de energie.

Untisorul este recomandat consumului doar primavara devreme, cat planta este inca tanara. Spre maturizare aceasta dezvolta o substanta care devine toxica, in stare cruda, pentru organismul uman.

Perioada de recoltare: martie-aprilie

5. Ştevia

Ștevia este o plantă perenă, detoxifiantă, care apare primăvara, în special în zonele de deal și de munte și este foarte apreciată și consumată după perioada de iarnă.

Frunzele de ștevie sunt foarte gustoase, acrișoare, și se folosesc la diverse ciorbe acrișoare, mâncăruri cu carne, dar se folosesc și în stare crudă, la salate, sau la diverse sucuri proaspete. Chiar și sarmalele se pot înfășura în frunze de ștevie, care dau un gust deosebit.

Ștevia are un conținut ridicat de vitamine, precum vitamina C, A, E și K, dar și de săruri minerale precum: calciu, fier, zinc ,magneziu, potasiu și fosfor. Mai conține și proteine, fibre și oxalați.

Semințele de ștevie sunt folosite în scopuri medicinale, dar și rădăcina acesteia, care se recoltează toamna.

Rădăcina șteviei era folosită, în tradiția populară, la vopsit lâna și diverse materiale, în diferite culori: verde, galben, albastru.

Perioada de recoltare: martie-octombrie

Citiți mai multe despre ștevie în ACEST ARTICOL!

6. Păpădia

Păpădia este o sursă importantă de potasiu și o plantă medicinală recomandată în bolile provocate de un dezechilibru glandular. Se folosește în unele boli ale ficatului, întrucât mărește secreția biliară, dar și în afecțiuni ale pancreasului, stomacului, splinei şi rinichilor. În plus, păpădia are și o acțiune diuretică, ajutând la eliminarea toxinelor din corp și la combaterea obezității. Uneori este utilizată în tra tamentul eczemelor sau artritei.

Conform „Natural News”, s-a demonstrat faptul că păpădia distruge celulele infestate cu cancer, fără a afecta celelalte celule ale corpului. John Di Carlo, un bărbat în vârstă de 72 de ani, s-a convins de proprietățile păpădiei, după ce a fost supus unei chimioterapii agresive.

Perioada de recoltare: mai-iunie

7. Menta

Menta este planta minune, folosită în alimentație, cosmetică, medicină și aromaterapie.

Aroma puternică a mentei păcălește creierul și distrage atenţia de la mâncare, deci poate fi folosită cu succes în dietele de slăbire.

Menta are mai multe beneficii pentru sănătate, cum ar fi: tratarea acneei, ameliorarea durerii de cap și a migrenei, îndepărtarea păduchilor, reducerea intenstității crampelor musculare, diminuarea durerilor, combaterea sinuzitei și a răcelii, dar și ameliorarea simptomelor de stres și anxietate.

Menta are beneficii și asupra tubului digestiv, respirației, ficatului, vezicii biliare, circulației, și un puternic efect asupra sistemului nervos.

În schimb menta nu este recomandată pentru femeile gravide, cele doresc să alăpteze sau pentru sugari.

Menta sau uleiul de mentă nu trebuie consumate de către persoanele care urmează un tratament pentru boală de reflux gastroesofagian.

Ceaiul de mentă este cunoscut în special pentru capacitatea de a calma durerile de stomac, de a ameliora diareea sau flatulența.

Perioada de recoltare: aprilie-iunie

8. Mușețelul

Recunoscut pentru proprietățile sale calmante, mușețelul are o întrebuințare variată, fiind un remediu gastric, dar și antiinflamator, antiseptic, analgezic și cicatrizant. Ceaiul de mușețel poate reduce inflamațiile tractului digestiv, spasmele și elimina gazele intestinale, fiind recomandat uneori și în cazurile de ulcer gastric. De asemenea, potrivit prevention.com, reduce simptomele anxietății. În cazul uzului extern, mușețelul poate calma pielea iritată, ameliora arsurile solare, reumatismul, ulcerațiile, abcesele sau sinuzita (prin infuzie).

9. Coada șoricelului

Coada şoricelului este o plantă sălbatică care se dezvoltă pe solurile aspre de pe marginea drumurilor, dar și pe păşuni.

Florile de coada șoricelului sunt recomandate pentru obţinerea preparatelor medicinale, dar mai ales pentru ceaiuri.

Ceaiul de coada șoricelului este folosit ca remediu pentru o varietate de afecțiuni, printre care: problemele de digestie, ulcer, colici, gripă sau răceală, dureri de cap. Se poate folosi, sub formă de infuzie în rinite și rinosinuzite alergice, alergii sau bronșite. Extern, coada șoricelului poate fi folosită ca dezinfectant, iar frunzele sale se pot aplica direct pe răni pentru a stimula coagularea sângelui.

Perioada de recoltare: mai-iulie

10. Pătlagina

Pătlagina este o plantă erbacee răspândită în zona de şes, câmpie până în zona alpină, fiind uşor adaptabilă la diverse condiţii de sol, umiditate, temperatură și are multiple roluri vindecătoare.

Frunzele, se recoltează înainte de apariția florilor, se ususcă şi se folosesc la prepararea de remedii calmante, aplicate de obicei extern. Din ele se mai prepară şi infuzii, extracte lichide şi capsule.

Pătlagina este recomandată în tratamentul afecțiunilor aparatului respirator, mai ales în cazul unor secreții abundente ale mucoaselor, în tuse, astm pulmonar și bronșic, dar și pentru unele probleme digestive (semințele de pătlagină se folosesc la fabricarea unor laxative). Dacă este utilizată extern, planta are proprietăți antimicrobiene și anti-inflamatorii, ajutând la vindecarea rănilor.

Perioada de recoltare: mai-septembrie.