Urmărește A1 pe DiscoverȘtevia este o plantă perenă care apare primăvara, în special în zonele de deal și de munte și este foarte apreciată și consumată după perioada de iarna, considerate ca fiind detoxifiantă.
Frunzele de ștevie sunt foarte apreciate în bucătăria tradițională preparând din ele diverse ciorbe acrișoare, mâncăruri cu carne. Chiar și sarmalele se înfășoară în frunzele de ștevie, care dau un gust deosebit, dar se folosesc și în stare crudă, la salate, sau la diverse sucuri proaspete.
Ștevia are un conținut mare de vitamine, precum vitamina C, A, E și K. Dar conține și săruri minerale precum: calciu, fier, zinc ,magneziu, potasiu și fosfor. Mai conține și proteine, fibre și oxalați.
Semințele de ștevie sunt folosite în scopuri medicinale, dar și rădăcina acesteia, care se recoltează toamna.
Rădăcina șteviei era folosită, în tradiția populară, la vopsit lâna și diverse materiale, în diferite culori: verde, galben, albastru.
Citește și: Urzicile și importanța lor terapeutică primăvara
Beneficiile șteviei:
- este detoxifiantă și reglează nivelul zaharului din sânge;
- este diuretică;
- combate obezitatea;
- combate constipația;
- previne și combate astenia de primăvară;
- reduce tensiunea arterială;
- stimulează și fortifică sistemului imunitar;
- previne și tratează acneea, ridurile, eczemele, dermatita;
- consumul de ștevie stimulează energia mentală și fizică;
- sucul din rădăcina șteviei era folosit pentru cicatrizarea rănilor.
Citește și: Leurda sau usturoiul sălbatic, un excelent detoxifiant al primăverii
Consumul de ștevie are și câteva contraindicații:
Nu este recomandat mamelor care alăptează, datorită conținutului de antrachinonici, substanțe care ajung în sânge și în lapte, și care pot cauza diaree bebelușului;
Nu este recomandat celor cu afecțiuni ale căilor respiratorii, sau afecțiuni pulmonare, reumaticilor și celor cu afecțiuni articulare, celor cu pietre la ficat sau la rinichi, celor suferinzi de colon iritabili sau afecțiuni stomacale, deoarece ștevia conține oxalați. Acidul oxalic irită membrana intestinelor când este consumat și poate fi fatal în doze mari.
