Adaugă-ne ca sursă preferată în GoogleSanda Marin nu a fost o soție simplă, pricepută doar la gătit. Pe numele ei adevărat, Cecilia Maria Simionescu, era o tânără cu o educație aleasă, născută într-o familie de intelectuali ieșeni.
Cartea ei de rețete, apărută în 1936, a fost ca o Biblie pentru generații întregi de femei ce învățau să devină soții, mame, gazde perfecte. Însă trecutul autoarei și rețetele „prea burgheze” ale acesteia nu au fost deloc pe placul regimului comunist.
Cecilia Simionescu a învățat să gătească în casa părintească, unde invitați la mesele festive erau cărturari, muzicieni, scriitori, pictori, poeți. Trimisă la școală la un pension în Dresda, a primit o educație aleasă. A studiat pianul la Paris și vorbea,la perfecțiune, trei limbi străine: engleza, franceza și germana. Însă gătitul a rămas pasiunea ei.
Sanda Marin, carte de bucate
S-a căsătorit cu un doctor în chimie, Mihai Zapan. Anii au trecut, iar Cecilia ajunsese să înalțe gătitul la nivel de artă. Cu toate că ar fi putut avea și ea o carieră academică strălucită, și-a îndreptat atenția spre arta culinară.
Nemulțumită de oferta slabă din librării în materie de cărți de bucate, Cecilia a devenit Sanda Marin. Prima ediție a apărut în 1936 și avea aproximativ 10.000 de rețete din bucătăria românească sau a altor popoare.
Bucurându-se de un succes uriaș, cartea a fost re-editată în 1954, fiind scurtată (ajunsese la 850 de rețete). Din cauza cenzurii, unele rețete au suferit și anumite modificări, fiind simplificate, redenumite sau eliminate total, fiind considerate „prea burgheze”. Câteva exemple: sosul Beschamel a devenit sos alb, iar tortul Napoleon a decăzut la rangul de tort marmorat. Pentru că poporul român trăia sub regimul auster impus de comuniști, găina a fost și ea înlocuită cu jumătăți de pui.
Cartea de bucate a Sandei Marin
Nici cenzura n-a știrbit din popularitatea autoarei, așa că Sanda Marin a devenit subiectul unor legende fantasmagorice. În anii comunismului, circula zvonul că cea mai apreciată gospodină a țării ar fi fost, în realitate, bărbat.
„Este un mit pe care mă bucur că am ocazia să-l demontez, pentru că de câţiva ani circulă zvonul că Sanda Marin ar fi fost bărbat. Nu stiu cine a inventat treaba asta, dar şi în ziua de azi sunt mulţi oameni care m-au contrazis pana în momentul în care le-am spus adevărul în faţă. O chema Simionescu, ca fată, tatăl ei era, în afară de Academia Româna, şi director la Cartea Românească. Era un mare magazin, în afară de partea de librărie, dar avea, după cum se vede şi în carţile ei, o secţie de menaj, la unul dintre etaje. Dar fiind un om foarte renumit în cercurile ştiinţifice, ea nu a vrut să apară cu numele ei. S-a gândit că îl face pe tatăl ei de râs. Asta i-a fost teamă. Și atunci a ales un nume la întâmplare, un nume românesc”, a explicat Irina Patruslis, fina Sandei Marin.
Cartea de bucate a Sandei Marin a rezistat trecerii timpului, comuniștilor, cenzurii, bârfelor și a rămas un etalon pentru orice dorește să învețe să gătească.
Caz asemănător cu al Sorinei, fetița din Baia de Aramă! Gabriela va fi luată cu forța de lângă familia care a crescut-o ... Un tată și-a vândut fiica pentru că nu-și permite să o crească, iar apoi a cheltuit banii primiți pe ”femei”: ” A spus ...
