Solstițiul de vară 2021. Cea mai lungă zi din an este pe 21 iunie. Câte ore de lumină va avea ziua și ce tradiții sunt respectate

Începutul verii astronomice sau solstițiul de vară are loc în România la 21 iunie 2021, de la ora 06:32. Aceasta este cea mai lungă zi din an care culminează cu Rusaliile (Lunea Sfântului Duh; Lăsatul secului pentru Postul Sfinților Petru și Pavel). Câte ore de lumină va avea ziua.

• MAREA PREMIERĂ POWER COUPLE, SEZONUL 2! Vezi cele mai noi episoade de la 20:30, numai pe Antena 1 și în AntenaPLAY

Solstiţiul de vară, 21 iunie, este cea mai lungă zi a anului 2021, eveniment care marchează debutul verii astronomice. Un moment semnificativ al anului, solstiţiul de vară este asociat cu diverse tradiţii populare în toată lumea, de sorginte păgână şi creştină.

În cea mai lungă zi din an Pământul execută atât o mişcare anuală de revoluţie în jurul Soarelui, cât şi o mişcare diurnă de rotaţie în jurul axei polilor tereştri. Axa polilor păstrează (în prima aproximaţie) o poziţie fixă în spaţiu, ea fiind înclinată pe planul orbitei Pământului (numit planul eclipticii) cu 66° 33'. Datorită acestui fenomen, cele două emisfere terestre sunt luminate de Soare inegal în decurs de un an, fapt ce generează la latitudinile medii inegalitatea zilelor şi a nopţilor, precum şi succesiunea anotimpurilor, potrivit Observator.

După solstiţiul de vară durata zilei începe să scadă, iar cea a nopţii să crească, timp de şase luni, până la 21 decembrie, când este solstiţiul de iarnă.

Câte ore de lumină vor fi în cea mai lungă zi din an?

Durata zilei de 21 iunie 2021 va avea cea mai mare valoare din an, respectiv 15 ore și 32 de minute, durata nopții fiind de numai 8 ore și 28 de minute deoarece soarele se află la culminație (pentru latitudinea medie a țării noastre) la 67° 52' deasupra orizontului. Din acelasi motiv, și crepusculul are durata maximă din an, iar la latitudinile ridicate (țările nordice), crepusculul se prelungește toată noaptea, locuitorii regiunilor respective fiind martorii frumoaselor „nopți albe”, potrivit Digi24.

Fenomenul nu va dura doar o zi, respectiv o noapte. Cel mai târziu apus de Soare se va produce în perioada 24 iunie - 01 iulie, când acesta va apune la ora 21:04, pentru București. Zilele în care se produce cel mai târziu apus sunt aceleași și pentru alte regiuni ale țării, cu toate că diferă orele de apus/răsărit. În Capitală cele mai scurte nopți vor fi între 19 și 24 iunie și vor avea o durată de 8 ore și 28 de minute.

Pe data de 25 iunie se produce faza de Lună Plină, la ora 05:42. În nopțile de 24, 26 și 26 iunie Luna va părea plină pentru cei care o văd cu ochiul liber.

Solstițiul de vară 21 iunie 2021. Ce se întâmplă și ce înseamnă "solstițiu"

La solstițiul de vară, longitudinea astronomică a Soarelui este de 90°. Mai exact, Soarele se va afla la 23° 27' distanță unghiulară nord față de Ecuatorul ceresc, el descriind mișcarea diurnă pe un cerc paralel cu Ecuatorul, numit Tropicul racului, potrivit Observatorul Astronomic.

"Solstițiu" are etimologie dublă: latinescul solstitium și franțuzescul solstice. Substantivul latin solstitium este format din cuvântul latin sol, solis, solem: „Soare” și stitium, derivat al verbului sisto, sistere, stiti, statum: „a opri”, „a face să stea”, „a rămâne constant”, „a se menține”. Termenul descrie felul în care Soarele "staționează". Spre deosebire de celelalte zile din an, când unghiul făcut de Soare cu orizontul la trecerea meridianului se schimbă semnificativ, de la o zi la alta, la solstiții acest unghi devine câteva zile staționar, din cauza inversării sensului său de variație.

Termenul latin solstitium era deja utilizat la sfârșitul Republicii Romane; în secolul I î.Hr., Plinius cel Bătrân îl folosește în mai multe rânduri în cunoscuta sa lucrare Istorie Naturală, în același sens cu cel actual. De asemenea, din punctul de vederea astronomic modern, este perioada în care declinația Soarelui pare constantă, iar mișcarea sa aparentă spre nord sau spre sud pe sfera cerească pare să se oprească înainte de a-și schimba direcția, potrivit Observator.

Energia solstiţiului de vară. Tradiții și superstiții în cea mai lungă zi din an

Energia solstiţiului de vară este considerată a fi o energie a pasiunii, vitalităţii, creativităţii şi belşugului.

De momentul solstițiului de vară este legat și un ritual de transformare a unei bijuterii din aur în talisman norocos. Azi se folosește orice fel de obiect din aur, indiferent dacă este un inel, o moneda sau pandativ, pus de cu seară într-un vas rezistent la foc, plin cu ierburi uscate (cimbru, rozmarin, salvie, lavandă, mușețel, sunătoare), ce reprezintă elementul pământ.

La români, solstiţiul de vară este legat de sărbătoarea Sânzienelor, marcată în ziua de 24 iunie. Sânzienele sunt, în mitologia românească, zâne bune din clasa ielelor, dar care atunci când nu le este respectată sărbătoarea devin surate cu Rusaliile, care sunt zâne rele. Noaptea de Sânziene este înconjurată de o aură de mister și magie, fiind favorabilă vrăjilor și descântecelor de dragoste.

În credinţa populară se spune că solstiţiul de vară este favorabil unor magii puternice, care îşi pot pune amprenta pozitivă asupra unor schimbări în dragoste, prosperitate sau sănătate.