Ce măsuri a anunţat Klaus Iohannis, după ședința CSAT: „Se impune creşterea procentului din PIB alocat apărării”

Președintele Klaus Iohannis a anunțat ce măsuri s-au luat în ședința Consiliului Suprem de Apărare a Țării, în contextul situației din Ucraina.

Klaus Iohannis a afirmat că se impune mărirea capacităţii de apărare, prin creşterea procentului din PIB alocat apărării, de la 2%, la 2,5%. După ședința CSAT, Klaus Iohannis a susținut un discurs prin care a afirmat ferm că "nu putem accepta ca harta Europei să fie redesenată prin violenţă", potrivit news.ro.

„Dincolo de deciziile concrete luate astăzi, consider că prezenta criză arată că, din punct de vedere strategic, sunt necesare noi acţiuni consolidate ale României pe cel puţin două dimensiuni. Am definit astfel două obiective strategice: În primul rând, creşterea capacităţii de apărare a statului român. În acest sens, consider că se impune creşterea procentului din PIB alocat cheltuielilor de Apărare de la 2%, cât este în momentul de faţă, la 2,5%. În al doilea rând, se impune realizarea independenţei energetice a României, în principal prin dezvoltarea energiei regenerabile şi nucleare civile. Sigur, pentru îndeplinirea acestor obiective strategice, vor fi necesare decizii politice şi trebuie puse în aplicare planuri de acţiune concrete la nivelul instituţiilor competente", a anunțat președintele Klaus Iohannis

Ce măsuri s-au luat în urma ședinței CSAT

• să intensificăm la nivel bilateral şi aliat demersurile pentru consolidarea semnificativă a posturii de descurajare şi apărare pe Flancul Estic în perioada imediat următoare, prin dislocarea de forţe aliate şi prin constituirea accelerată a Grupului de Luptă din România.
• în contextul general produs de efectele situaţiei de securitate regională este necesară susţinerea pe diverse dimensiuni a Republicii Moldova, care se confruntă cu un val crescut de refugiaţi şi posibil şi cu alte dificultăţi. În acest sens, în şedinţa CSAT, au fost decise o serie de măsuri de sprijin.
• în ceea ce priveşte contribuţia României la efortul comunităţii internaţionale de sprijinire a Ucrainei, am fost decisă înfiinţarea pe teritoriul ţării noastre a unei facilităţi logistice, un aşa-numit hub, un centru, care să permită colectarea şi transportul donaţiilor internaţionale în domeniul ajutorului umanitar către Ucraina şi către ucraineni.
• intensificarea măsurilor pentru a ajuta refugiaţii din Ucraina şi a gestiona integrat un aflux masiv de persoane care intră pe teritoriul ţării noastre.

"Deplângem pierderile de vieţi omeneşti cauzate de un conflict militar fără sens, de neconceput în urmă cu doar câteva zile.

Un lucru este însă evident: indiferent de deznodământul acţiunii militare, există deja un învingător - poporul ucrainean, care a devenit simbolul luptei pentru libertate, simbolul rezistenţei împotriva unui invadator. Eroismul şi curajul ucrainenilor inspiră şi obligă.

Agresiunea rusă a generat o reacţie de unitate şi solidaritate fără precedent a întregii lumi democratice, a arătat coeziunea şi capacitatea membrilor NATO de a reacţiona împreună, de a rămâne fermi împotriva unui agresor care riscă să destabilizeze climatul de securitate global.

În acelaşi timp, Uniunea Europeană demonstrează din nou că este o mare familie, că împreună suntem mai puternici şi că putem găsi soluţii chiar şi în cele mai întunecate momente", a afirmat preşedintele.

"Ţara noastră a fost implicată substanţial - şi rămâne - în toate deciziile care s-au luat la nivel aliat în ultimele zile şi acţionează permanent pentru a oferi sprijin Ucrainei şi cetăţenilor săi care caută refugiu în ţara noastră. Le mulţumesc tuturor românilor care sprijină eforturile consistente ale autorităţilor centrale şi locale pentru gestionarea situaţiei refugiaţilor intraţi pe teritoriul României", a mai spus președintele României.

Vezi mai multe detalii despre război pe observatornews.ro

Războiul dintre Rusia și Ucraina a început în zorii zilei de 24 februarie, iar imagini tulburătoare au fost surprinse încă din primele ore ale războiului.

Occidentul a intensificat în ultimele zile furnizarea de arme către Ucraina, pentru a ajuta țara să se apere împotriva invaziei Rusiei, iar răspunsul Kremlinului nu a întârziat să apară.

Kremlinul a acuzat pe 28 februarie Uniunea Europeană de comportament ostil faţă de Rusia, şi a specificat că furnizarea de arme către Ucraina a fost „periculoasă şi destabilizatoare”.