Cât de periculoasă este vipera de stepă din Delta Dunării. Recomandări în cazul în care turiștii sunt mușcați

Vipera de stepă este activă în perioada aprilie - octombrie, iar turiștii care se avântă în anumite zone din Delta Dunării trebuie să ia în considerare mai multe recomandări.

Vipera de stepă este o specie rară și a fost identificată în trei zone de pe teritoriul Rezervației Biosferei Delta Dunării, și anume: zona Perișor - Periteașca, Grindul Sărăturile - Sfântu Gheorghe și Grindul Letea, se arată în studiul „Conservarea viperei de stepă în Rezervația Biosferei Delta Dunării“, citat de Adevarul.ro.

Cum arată vipera de stepă din Delta Dunării

Conform autorilor studiului, Marinov E. Mihai, Torok Zsolt Csaba, Doroșencu Alexandru și Kiss János Botond, vipera de stepă este activă în perioada aprilie - începutul lui octombrie, ieșind la amiază pentru a-și crește temperatura corporală.

Cât despre aspectul lor fizic, femelele par mai mari decât masculii. Vipera de stepă „are un bot obtuz - cu muchia anterioară a botului ușor proeminentă. Capul este alungit și puțin mai lat decât gâtul, pupila este verticală, iar irisul este de culoare portocalie.

Plăcile (solzi de dimensiuni mari) din jurul gurii (așa-numitele supralabiale și sublabiale) sunt în general pătate, cu margini negricioase. Ca și celelalte specii de vipere din România, prezintă o bandă dorsală de culoare închisă în formă de zigzag în lungul corpului, cu o colorație variabilă, brun-gălbui, alb-cenușiu, brun-cenușiu sau cenușiu- verzui”, mai scrie Adevărul.

Împerecherea la viperele de stepă are loc la sfârșitul lunii aprilie și începutul lunii mai, dar uneori poate avea loc mai devreme, chiar și în martie.

Ce poți face în cazul în care te-a mușcat vipera de stepă din Delta Dunării

Vipera de stepă va mușca doar dacă este călcată sau prinsă. Veninul său are un nivel redus de toxicitate. Cu alte cuvinte, mușcătura viperei de stepă din Delta Dunării nu este considerată fatală pentru om.

Conform autorilor studiului „Conservarea viperei de stepă în Rezervația Biosferei Delta Dunării”, majoritatea mușcăturilor nu au prezentat simptome. Cele ușoare sau moderate se referă la dureri de intensitate redusă, mâncărimi, stare de amorțeală, roșeață și/sau hematom local.

„Foarte rar au apărut simptome grave, cum ar fi necroze superficiale sau edeme (umflături cu acumulare de lichid seros) extinse moderat sau masiv a membrelor. Dintre simptomele sistemice, cel mai frecvent s-a resimțit amețeala provocată de hipotensiune și tahicardie. Foarte rar au fost tulburări gastrointestinale (greață, vărsături)”, mai arată sursa citată.

Refacerea completă a persoanelor mușcate care au dezvoltat simptome a durat între 12 ore și două săptămâni.

• Persoanele aflate la risc, așa cum sunt cei cu alergii, trebuie să ceară ajutorul medicului.
• În cazul în care mușcătura este la nivelul membrului superior (braț, degete), este bine să se îndepărteze orice tip de inel, brățară sau ceas. Dacă zona se umflă, trebuie să se scoată sau să se lărgească îmbrăcămintea în zona mușcată.
• Este indicat să se aplice un bandaj de presiune la nivelul membrului mușcat, iar în caz că mușcătura este la trunchi, cap sau gât, să se aplice o presiune fermă în zona mușcată.

„În cazul în care apar simptome moderate sau severe, este recomandată întinderea și păstrarea extremității mușcate la nivelul corpului în vederea încetinirii pătrunderii veninului în corp.

În cazul acordării primului ajutor pentru mușcătura viperei de stepă: nu este necesară acordarea de aspirină sau alte analgezice; nu este necesară folosirea garoului; nu se recomandă aplicarea pe zona mușcată de comprese reci sau gheață. Este bine ca extragerea veninului să se facă numai prin folosirea pompei de vid”, mai scrie sursa citată.