Mărțișor 2022: Tradiții și obiceiuri pe 1 martie. Ce semnificație are mărțișorul

Prima zi de primavară, 1 martie, aduce cu ea mai multe tradiții și obiceiuri respectate de poporul român încă din bătrâni. Iată ce este bine să faci de mărțișor pentru a nu avea ghinion, dar și ce semnificație are mărțișorul, de fapt.

• MAREA PREMIERĂ Te Cunosc de Undeva! Vezi ce surprize ți-am pregătit AZI de la ora 20:00, pe Antena 1 și în AntenaPLAY
• Chefi la cuțite, sezonul 15 - din 10 martie, pe Antena 1 și în AntenaPLAY

Se știe încă din bătrâni că mărțișorul este un obiect mic legat cu două fire înnodate, alb și roșu. Totodată, acesta reprezintă lupta vieții împotriva morții și a sănătății împotriva bolii, conform traditii-superstitii.ro.

Ziua de mărțișor este strâns legată de două legente cunoscute și acum în popor, care spun povestea primilor vestitori ai primăverii. De asemenea, legendele dezvăluie și semnificația culorii pe care o are mărțișorul, alb și roșu.

În ceea ce privește prima legendă, se spune că Soarele a fost furat de un zmeu timp de trei anotimpuri, până iarna. Un om cu mult curaj a plecat în căutarea zmeului pentru a elibera Soarele, însă lupta nu a descurs așa cum se aștepta. Viteazu a fost rănit, iar sângele i-a curs pe zăpada albă. La scurt timp de la eveniment, ghiocei, vestitori ai primăverii, au răsărit în locul în care eroul a fost rănit.

Cea de-a doua legendă spune povestea Primăverii, care a ajutat un ghiocel să crească, dând zăpadă jos de pe el. Pentru fapta sa, Primăvara a fost pedepsită de iarna grea și necruțătoare, care a trimis frig și ninsoare pentru a îngheța micuțul ghiocel. Primăvara și-a dorit să ajute din nou ghiocelul și să-l încălzească cu mâinile sale, însă s-a rănit la un deget, iar picături de sânge au curs pe zăpada albă și pe ghiocel. Astfel, Primăvara a reușit să învingă iarna necruțătoare, iar ghiocelul a revenit la viață, conform sursei citate mai sus.

Deși nu se cunoaște date exacte despre perioada în care mărțișorul a apărut, oamenii din popor estimează că această tradiție ar fie veche de sute de ani. Frumoasa sărbătoarea a fost preluată și de vecinii noștri din Moldova și Bulgaria.

Tradiții și obiceiuri de Mărțișor

Mărțișorul este o tradiție foarte cunoscută în poporul românesc, iar obiceiurile sunt nelipsite în această zi de sărbătoarea. Oamenii poartă obiectul micuț începând cu data de 1 martie pentru a avea noroc tot anul, a fi sănătoși și „curați ca argintul”.

De asemenea, tradiția spune că mărțișorul trebuie purtat două săptămâni sau toată luna martie pentru că aduce optimisms, speranță și sinceritate.

În mai multe zone ale țării noastre, părinții leagă la mâna sau gâtul copiilor un bănuț de argint sau de aur pe data de 1 martie. Totodată, firele din mătase albă și roșie sunt nelipsite de la talismanul pe care îl oferă micuților. Acest obicei se practică pentru ca micuții să fie feriți de soarele puternic pe timpul verii.

Copiii trebuie să poarte mărțișorul 12 zile, iar mai apoi să-l lege de un copac tânăr. În cazul în care pomului îi va merge bine și va avea flori se spune că copilul va avea o viață presărată cu lucruri bune. De asemenea, unii copii păstrează talismanul până văd primul copac înflorit.

O altă tradițiie spune că mamele tinere trebuie să poarte la gât un bănut de argint tras prin brânză înainte de a fi folosit. Se spune că cele care vor purta bănuțul atârnat de un fir roșu vor fi albe ca laptele și vor avea obrajii îmbujorați. Talismanul trebuie să rămână la gâtul femeilor până când vor apărea primele flori ale cireșilor.

Mățișoarele primite din partea persoanelor dragi se poartă toată luna martie, ca mai apoi să fie agățate de un pom tânăr. Se pune că dacă își pui o dorință atunci când pui obiectul în copac, aceasta se va îndeplini.

De asemenea, în zona Transilvaniei se aplică și alte obiceiuri printre care și agățarea mărțișorului la ușile casei, dar și la ferestre. Se spune că alungă ghinionul și aduce norocul în locuințe, conform sursei citate.